Modificările metabolice induse de pesticide în bacteriile intestinale umane
Autor: Airinei Camelia

Un studiu cuprinzător publicat în Nature Communications a evaluat efectele pesticidelor asupra metabolismului bacteriilor intestinale umane. Cercetarea propune o platformă inovatoare de metabolomică È™i lipidomică integrată, capabilă să cartografieze impactul sistemic al pesticidelor asupra bacteriilor È™i gazdei.
Utilizarea intensivă a pesticidelor la nivel global a generat preocupări legate de efectele adverse asupra sănătății umane, în special prin contaminarea solului, apei È™i aerului. Microbiomul intestinal, un ecosistem de aproximativ 100 de trilioane de celule microbiene, joacă un rol esenÈ›ial în digestie, imunitate È™i reglarea proceselor neurocomportamentale. Dezechilibrele microbiene (disbioze) au fost corelate cu boli precum diabetul zaharat, astmul, obezitatea, cancerul È™i boala Alzheimer.
Majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat pe stresul oxidativ ca mecanism de toxicitate, însă cercetările detaliate privind modificările metabolice È™i lipidice induse de pesticide au fost limitate. Această lucrare contribuie semnificativ la înÈ›elegerea modului în care pesticidele afectează microbiomul intestinal la nivel funcÈ›ional.
Despre studiu
Metodologie și design experimental
Cercetătorii au evaluat interacÈ›iunile dintre 18 compuÈ™i pesticizi (inclusiv poluanÈ›i organici persistenÈ›i È™i disruptori endocrini) È™i 17 specii bacteriene intestinale umane, reprezentând principalele filoane microbiene (Bacteroidetes, Firmicutes, Actinobacteria È™i Proteobacteria).
- S-au testat patru concentraÈ›ii ale pesticidelor (0,05–1 μg/mL).
- Au fost efectuate analize de bioacumulare, metabolomică și lipidomică prin spectrometrie de masă.
- A fost evaluată creÈ™terea bacteriană È™i profilul metabolic în vitro, urmate de validarea efectelor într-un model murin in vivo.
Studiul in vivo a implicat È™oareci C57BL/6 trataÈ›i cu antibiotice È™i colonizaÈ›i cu Bacteroides ovatus, expuÈ™i ulterior la pesticidul organoclorinat 4,4′-DDE.
Rezultate
Efecte asupra creșterii bacteriene și bioacumulării
Efectele au fost dependente de specie și doză. De exemplu:
- Crestere stimulată: B. stercoris, E. lenta.
- Inhibiție pronunțată: B. vulgatus, C. perfringens, B. adolescentis.
- Până la 10% bioacumulare cumulativă în B. ovatus È™i C. bolteae.
Analiza discriminantă (PLS-DA) a confirmat diferenÈ›ierea clară între efectele concentraÈ›iilor asupra creÈ™terii bacteriene.
Modificările metabolice
Pesticidele au perturbat 40 de căi metabolice esențiale:
- Metabolismul pirimidinelor și purinelor.
- Metabolismul aminoacizilor (arginină, lizină, fenilalanină, tirozină).
- Metabolismul carbohidraților și vitaminelor.
În B. ovatus, s-au observat scăderi ale triptofanului È™i creÈ™teri ale metaboliÈ›ilor derivaÈ›i de indol, cu potenÈ›ial efect proinflamator.
Perturbările lipidomice
Analiza lipidică a evidențiat modificări importante:
- Creșterea conținutului de glicerofosfolipide (GP) și glicerolipide (GL).
- Schimbări în acizii graÈ™i saturaÈ›i (în special C20:0) – potenÈ›iali biomarkeri ai expunerii.
- Modificări specifice în bacterii Gram-negative (B. stercoris) sugerând dereglarea lipopolizaharidului (LPS).
Aceste schimbări pot influența procesele inflamatorii și bariera epitelială.
Validarea în vivo
În modelul murin expus la 4,4′-DDE:
- S-au detectat reziduuri semnificative de pesticid în È›esuturi (p=0,019 în cecum, p<0,001 în fecale).
- 28 lipide cu modificări în creier, SCFA È™i acizi biliari crescute în ficat È™i intestin.
- Reducerea expresiei receptorilor TLR4 È™i MyD88 în creier, indicând un efect antiinflamator.
- CorelaÈ›ii negative între SCFA/bile acizi È™i activarea căilor inflamatorii NF-κB.
Studiul sugerează că modificările microbiene pot modula axa intestin-ficat-creier și răspunsurile imune ale gazdei.
Concluzii
Rezultatele confirmă că expunerea la pesticide determină:
- Dezechilibre microbiene specifice speciei.
- Perturbări metabolice și lipidice extinse.
- Modificări sistemice ale metabolismului gazdei.
Datele obÈ›inute pot servi ca bază pentru identificarea de biomarkeri, evaluarea riscurilor È™i dezvoltarea strategiilor preventive. Integrarea unor abordări multi-omice suplimentare va contribui la o înÈ›elegere mai profundă a rolului microbiotei în sănătatea umană în contextul expunerii la contaminanÈ›i de mediu.
Image by macrovector on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Modularea microbiomului intestinal poate deveni o abordare terapeutică naturală
- Microbiomul intestinal și impactul său asupra bunăstării emoționale
- Rolul microbiomului în procesul de îmbătrânire și bolile asociate cu vârsta: o sinteză a studiilor disponibile
- Microbiomul intestinal poate ajuta la menținerea masei osoase (studiu metagenomic)
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni