Modificările metabolice induse de pesticide în bacteriile intestinale umane

Modificările metabolice induse de pesticide în bacteriile intestinale umane

©

Autor:

Modificările metabolice induse de pesticide în bacteriile intestinale umane

Un studiu cuprinzător publicat în Nature Communications a evaluat efectele pesticidelor asupra metabolismului bacteriilor intestinale umane. Cercetarea propune o platformă inovatoare de metabolomică È™i lipidomică integrată, capabilă să cartografieze impactul sistemic al pesticidelor asupra bacteriilor È™i gazdei.
Utilizarea intensivă a pesticidelor la nivel global a generat preocupări legate de efectele adverse asupra sănătății umane, în special prin contaminarea solului, apei È™i aerului. Microbiomul intestinal, un ecosistem de aproximativ 100 de trilioane de celule microbiene, joacă un rol esenÈ›ial în digestie, imunitate È™i reglarea proceselor neurocomportamentale. Dezechilibrele microbiene (disbioze) au fost corelate cu boli precum diabetul zaharat, astmul, obezitatea, cancerul È™i boala Alzheimer.

Majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat pe stresul oxidativ ca mecanism de toxicitate, însă cercetările detaliate privind modificările metabolice È™i lipidice induse de pesticide au fost limitate. Această lucrare contribuie semnificativ la înÈ›elegerea modului în care pesticidele afectează microbiomul intestinal la nivel funcÈ›ional.

Despre studiu

Metodologie și design experimental

Cercetătorii au evaluat interacÈ›iunile dintre 18 compuÈ™i pesticizi (inclusiv poluanÈ›i organici persistenÈ›i È™i disruptori endocrini) È™i 17 specii bacteriene intestinale umane, reprezentând principalele filoane microbiene (Bacteroidetes, Firmicutes, Actinobacteria È™i Proteobacteria).

  • S-au testat patru concentraÈ›ii ale pesticidelor (0,05–1 μg/mL).
  • Au fost efectuate analize de bioacumulare, metabolomică È™i lipidomică prin spectrometrie de masă.
  • A fost evaluată creÈ™terea bacteriană È™i profilul metabolic în vitro, urmate de validarea efectelor într-un model murin in vivo.


Studiul in vivo a implicat È™oareci C57BL/6 trataÈ›i cu antibiotice È™i colonizaÈ›i cu Bacteroides ovatus, expuÈ™i ulterior la pesticidul organoclorinat 4,4′-DDE.

Rezultate

Efecte asupra creșterii bacteriene și bioacumulării

Efectele au fost dependente de specie și doză. De exemplu:

  • Crestere stimulată: B. stercoris, E. lenta.
  • InhibiÈ›ie pronunÈ›ată: B. vulgatus, C. perfringens, B. adolescentis.
  • Până la 10% bioacumulare cumulativă în B. ovatus È™i C. bolteae.


Analiza discriminantă (PLS-DA) a confirmat diferenÈ›ierea clară între efectele concentraÈ›iilor asupra creÈ™terii bacteriene.

Modificările metabolice

Pesticidele au perturbat 40 de căi metabolice esențiale:

  • Metabolismul pirimidinelor È™i purinelor.
  • Metabolismul aminoacizilor (arginină, lizină, fenilalanină, tirozină).
  • Metabolismul carbohidraÈ›ilor È™i vitaminelor.


În B. ovatus, s-au observat scăderi ale triptofanului È™i creÈ™teri ale metaboliÈ›ilor derivaÈ›i de indol, cu potenÈ›ial efect proinflamator.

Perturbările lipidomice

Analiza lipidică a evidențiat modificări importante:

  • CreÈ™terea conÈ›inutului de glicerofosfolipide (GP) È™i glicerolipide (GL).
  • Schimbări în acizii graÈ™i saturaÈ›i (în special C20:0) – potenÈ›iali biomarkeri ai expunerii.
  • Modificări specifice în bacterii Gram-negative (B. stercoris) sugerând dereglarea lipopolizaharidului (LPS).


Aceste schimbări pot influența procesele inflamatorii și bariera epitelială.

Validarea în vivo

În modelul murin expus la 4,4′-DDE:

  • S-au detectat reziduuri semnificative de pesticid în È›esuturi (p=0,019 în cecum, p<0,001 în fecale).
  • 28 lipide cu modificări în creier, SCFA È™i acizi biliari crescute în ficat È™i intestin.
  • Reducerea expresiei receptorilor TLR4 È™i MyD88 în creier, indicând un efect antiinflamator.
  • CorelaÈ›ii negative între SCFA/bile acizi È™i activarea căilor inflamatorii NF-κB.


Studiul sugerează că modificările microbiene pot modula axa intestin-ficat-creier și răspunsurile imune ale gazdei.

Concluzii

Rezultatele confirmă că expunerea la pesticide determină:

  • Dezechilibre microbiene specifice speciei.
  • Perturbări metabolice È™i lipidice extinse.
  • Modificări sistemice ale metabolismului gazdei.


Datele obÈ›inute pot servi ca bază pentru identificarea de biomarkeri, evaluarea riscurilor È™i dezvoltarea strategiilor preventive. Integrarea unor abordări multi-omice suplimentare va contribui la o înÈ›elegere mai profundă a rolului microbiotei în sănătatea umană în contextul expunerii la contaminanÈ›i de mediu.


Data actualizare: 30-06-2025 | creare: 30-06-2025 | Vizite: 155
Bibliografie
Chen, L., et al. (2025). Mapping pesticide-induced metabolic alterations in human gut bacteria. Nature Communications. https://doi.org/10.1038/s41467-025-59747-6

Image by macrovector on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Noi perspective asupra biodisponibilității È™i riscului de hepatoxicitate al neonicotinoizilor
  • Legătura între infecÈ›iile nosocomiale È™i microbiom
  • ÃŽnclinaÈ›ia consumatorilor chinezi spre cojile de fructe: cercetătorii examinează valoarea nutriÈ›ională È™i preocupările privind pesticidele
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum