Multimorbiditatea a fost asociată cu un risc crescut de cădere și deces la vârstnici

Căderile reprezintă o problemă majoră de sănătate publică pentru adulții de vârstă mijlocie și vârstnicii din întreaga lume, cu un impact semnificativ în țările cu venituri mici și medii, precum China. Aceste evenimente sunt nu doar frecvente, ci și asociate cu morbiditate crescută, invaliditate, costuri mari pentru sistemul de sănătate și risc de deces. Studiul de față investighează relația dintre multimorbiditate și tranzițiile în starea de cădere (inclusiv moartea), utilizând un eșantion național reprezentativ din China.
Multimorbiditatea, definită ca prezența a două sau mai multe afecțiuni cronice, este frecventă la vârstnici și se corelează cu risc crescut de căderi. Studiile anterioare au demonstrat că prezența a multiple boli cronice dublează riscul de cădere la adulții în vârstă, iar riscul variază în funcție de combinațiile specifice de afecțiuni. Totodată, tranzițiile între stări de cădere - de la absența căderilor la căderi ușoare sau severe și invers - pot avea o dinamică complexă, influențată de profilul bolilor cronice. În special, se suspectează că anumite tipare de multimorbiditate agravează aceste tranziții mai mult decât altele.

Obiectivul studiului

Studiul publicat în jurnalul Health Data Science și-a propus să:

• Evalueze influența multimorbidității (atât ca număr de boli, cât și ca tipar specific) asupra tranzițiilor între diferite stări de cădere și deces.
• Identifice tiparele de boli cronice care sunt asociate cu cel mai mare risc de agravare a stării funcționale și cele mai mici șanse de recuperare după o cădere.
• Oferă dovezi pentru intervenții personalizate, în special pentru indivizii cu profiluri clinice complexe.

Metodologie

• Datele au provenit din studiul longitudinal CHARLS, desfășurat în rândul adulților de peste 45 de ani, reprezentativ la nivel național în China.
• Au fost incluși 14.244 de participanți care au fost urmăriți între 2011 și 2018.
• Căderile au fost clasificate în ușoare (fără tratament medical) și severe (care necesită tratament medical).
• Multimorbiditatea a fost definită prin prezența simultană a două sau mai multe dintre cele 15 condiții cronice evaluate (inclusiv hipertensiune, boli cardiace, artrită, afecțiuni neurologice și senzoriale etc.).
• Au fost identificate 4 tipare de multimorbiditate prin analiza claselor latente:

• Osteo-cardiovascular (boli musculoscheletice și cardiovasculare)
• Pulmonar-digestiv-reumatic
• Metabolic-cardiovascular
• Neuropsihiatric-senzorial

• A fost utilizat un model Markov multi-statal pentru a evalua tranzițiile între stările de cădere și deces.

Rezultate

Caracteristici generale ale eșantionului

• 47,1% dintre participanți prezentau multimorbiditate.
• 83,9% nu aveau antecedente de căderi, 7,4% au raportat căderi ușoare, iar 8,7% căderi severe.
• Cei mai mulți erau din mediul rural și fără educație formală peste nivelul școlii primare.

Tranziții observate

• Au fost înregistrate 10.967 tranziții între stări de cădere și moarte.
• 59,5% dintre acestea au fost tranziții negative (spre o stare mai gravă sau deces).
• Persoanele cu multimorbiditate au avut o proporție mai mare de tranziții negative (59,9%), comparativ cu cele fără boli cronice (58,5%).
• Tiparul osteo-cardiovascular a fost cel mai asociat cu tranziții negative (62,1%), în timp ce șansele de îmbunătățire au fost cele mai reduse.

Riscuri relative (HR)

Multimorbiditatea a crescut semnificativ riscul de:

• Trecere de la absența căderilor la căderi ușoare (HR = 2,50)
• La căderi severe (HR = 1,55)
• La deces fără căderi anterioare (HR = 1,72)
• De la căderi ușoare la severe (HR = 2,92)
• De la căderi ușoare la deces (HR = 5,56)
• De la căderi severe la deces (HR = 2,79)

Multimorbiditatea a redus șansele de:

• Recuperare de la căderi severe la ușoare (HR = 0,39)
• Revenire completă (de la cădere severă la absența căderilor) (HR = 0,61)
• Recuperare de la cădere ușoară la absență (HR = 0,61)

Impactul tiparelor de multimorbiditate

Osteo-cardiovascular a fost cel mai periculos profil:

• Cel mai mare risc de tranziții negative, inclusiv spre moarte.
• Cele mai reduse șanse de recuperare completă.

Această asociere puternică poate fi explicată de:

• Interacțiuni între bolile cardiovasculare și cele osoase.
• Efectele secundare ale tratamentelor (ex. diuretice, antihipertensive) asupra masei osoase.
• Mecanisme fiziopatologice comune (inflamație, deficit de vitamina D sau K, afectarea circulației periferice etc.).

Concluzii și implicații

• Multimorbiditatea influențează profund dinamica căderilor și riscul de deces, iar riscul variază semnificativ în funcție de combinația specifică de boli.
• Persoanele cu tipar osteo-cardiovascular sunt cele mai vulnerabile, necesitând intervenții prioritare și supraveghere clinică riguroasă.
• Aceste date oferă o bază solidă pentru politici de sănătate publică orientate pe profiluri de risc și nu doar pe vârstă.
• Intervențiile preventive personalizate, care să țintească atât sănătatea cardiovasculară, cât și pe cea osoasă, pot reduce semnificativ povara căderilor în rândul populației vârstnice.

Acest studiu aduce o contribuție importantă la înțelegerea modului în care bolile cronice influențează riscul de cădere, nu doar la un moment dat, ci pe parcursul timpului. Este un apel clar pentru o abordare integrată a îngrijirii persoanelor vârstnice cu comorbidități, în special în țările aflate în curs de dezvoltare.