Noduli mamari

Noduli mamari

Nodulii mamari apar mai ales la femeile între 30-50 de ani ca urmare a modificărilor suferite de glanda mamară și paniculul adipos al acesteia în funcție de dezechilibrele hormonale fiziologice (menstruație, sarcină, menopauză) sau patologice. Cei mai mulți astfel de noduli mamari sunt benigni.

 
Există și noduli mamari care reprezintă proliferări tumorale maligne sau benigne. Tumorile mamare benigne comune cuprind: modificarea fibrochistică, fibroadenomul, papilomul intraductal și abcesele. Boala mamară malignă acoperă multe tipuri histologice și cuprinde, nefiind limitată la: carcinomul lobular sau ductal infiltrativ, carcinomul ductal sau lobular în situ și carcinomul inflamator.

 
Nodulii mamari palpabili la femeile tinere reprezintă o dilemă diagnostică pentru mulți medici. Aceste paciente sunt mai tinere decât vârsta recomandată pentru screening-ul mamografic, iar densitatea crescută a sânului la această vârstă reduce utilitatea mamogramei. La aceste paciente cancerul mamar este mai puțin probabil, iar diagnosticul diferențial mai dificil.

 
Principală temere a femeilor de orice vârstă care prezintă un nodul mamar este riscul malignității acestuia. Deși majoritatea nodulilor mamari sunt benigni, orice femeie care prezintă un nodul mamar trebuie examinată de un medic specialist, pentru a se stabili natura formațiunii și eventualul tratament. Pentru cazurile incerte și care nu au putut fi încadrate diagnostic prin metode noninvazive (mamografie, ecografie mamară) se recurge la biopsia nodulului. (2)

 

Modificările fibrochistice mamare

Lobulii mamari se pot dilata și forma chisturi de dimensiuni diferite, din cauza modificărilor hormonale în timpul ciclului menstrual. Chisturile se regăsesc la 1 din 3 femei cu vârste între 35 și 50 de ani. Ruptura unui chist poate cauza inflamație urmată de fibrozare, cu formare de cicatrice resimțită la palpare ca fiind dură, fermă sau elastică.

Se palpează ca proeminențe dure (nodularitate) sau ca zone mai dense ale sânului. În general sânii pot fi mai sensibili la atingere. Nodulii pot apărea la ambii sâni în jurul mamelonului și în cadranele superioare și externe ale glandei, mai ales înainte de menstruație. Aceștia pot dispărea și reapărea în doar câteva zile. Această nodularitate mamară a fost cândva considerată anormală și chiar denumită boală fibrochistica mamară. Astăzi medicii o consideră o situația normală și frecventă printre femei. Nodulii dispar permanent după menopauză, dar pot fi regăsiți la femeile care urmează o terapie hormonală în postmenopauză. (2)

Hiperplazia mamară

Hiperplazia este cauzată de proliferarea excesivă a celulelor care căptușesc ductele sau lobulii mamari. Aproximativ 1 din 4 femei prezintă o formă ușoară sau obișnuită de hiperplazie mamară, iar 1 din 25 de femei au forma atipică de hiperplazie, asociată cu un risc crescut de malignitate. Se palpează ca nodularitate generalizată a sânilor, bilaterală, cu dimensiuni variabile, sensibilă la palpare și în funcție de ciclul menstrual. Este o afecțiune persistentă.

Chisturile mamare

Chistul este o formațiune lichidiană, elastică sau moale la palpare și mobilă dacă este palpat între degete. Poate fi foarte dureros sau asimptomatic. Chisturile sunt rare la femeile peste 50 de ani și nu sunt asociate cancerului mamar. Sunt cauzate de hormonii care controlează ciclul menstrual. Un chist de dimensiuni mari și dureros poate fi aspirat pentru ameliorarea durerii și confirmarea anatomopatologică a diagnosticului. (3)

Chistul sebaceu mamar

Este consecință blocării ductelor glandei sebacee de la nivelul unui foliculului pilos situat în regiunea pielii sânului. Similar unui chist, acesta este mobil între degete. Stimularea hormonală sau traumatismul local poate duce la creșterea în dimensiuni. Un chist sebaceu asimptomatic nu necesită tratament medical. Terapia este chirurgicală incizională și presupune evacuarea conținutului sebaceu și a sacului epitelial, pentru a preveni refacerea acestuia. (1)

Abcesul mamar

Este o infecție localizată și organizată fibros, care se reacutizează în anumite condiții favorabile. Poate fi foarte dureros, iar pielea care îl acoperă este eritematoasă, caldă, dureroasă la atingere. La palpare este caracteristică fluctuența formațiunii. Pacientul poate fi febril, asocia limfadenopatie dureroasă axilară de partea afectată, scurgeri mamelonare. Localizarea cea mai întâlnită este areolară și periareolară, dar poate fi și periferică. Abcesele sunt tratate cu antibiotice și intervenție chirurgicală de drenaj. Sunt mai frecvente la femeile care alăptează.

Tromboflebita mamară

Formarea și blocarea unui tromb într-o venă superficială mamară se poate palpa ca o nodularitate. Flebita (inflamația traiectului venos) afectează vena mare mamară care traversează toracele spre axilă. Simptomele locale cuprind: durere, congestie, căldură și nodularitate la palparea de-a lungul traiectului venos. Formarea de trombi în acest segment anatomic este o condiție rară. (3)

Nodulii adipoși mamari

Necroza țesutului adipos este o condiție în care celulele adipoase normale ale sânului suferă modificări și se transformă în formațiuni nodulare. Aceștia pot fi sau nu: dureroși, fermi la palpare, acoperiți de o piele eritematoasă sau violacee. Necroza adipoasă poate apărea după un traumatism local soldat cu o echimoză, chiar la distanță de săptămâni sau ani de la incident. Necroza grăsimii dispare fără necesitatea unui tratament, dar poate forma un țesut fibros (cicatrice) care apare ca o anomalie tisulară la mamogramă. (2)

 

Tumorile mamare

Lipoamele mamare

Sunt tumori benigne ale adipocitelor. Pot fi de dimensiuni diferite, ajungând până la câțiva centimetri. Un sân poate avea un singur lipom sau mai multe. Dacă sunt dureroase sau inestetice, pot fi excizate chirurgical. Nu se transformă malign.

Adenoamele mamare

Sunt tumori benigne ale țesutului glandular mamar. Cele mai comune variante anatomopatologice, fibroadenoamele sunt mai frecvente la femeile tinere și cu descendență africană. La palpare sunt formațiuni profunde, rotunde și ferme, cu margini netede. Pot fi ușor mobile între degete, dureroase și își pot modifica dimensiunea în funcție de ciclul menstrual. Adenoamele nu sunt asociate cu cancerul mamar.

Papiloamele intraductale mamare

Sunt proliferări tumorale benigne ale ductelor glandelor mamare. Se palpează ca noduli submamelonari și pot cauza scurgeri sângerânde mamelonare. Femeile aproape de menopauză pot avea doar o tumoră unică. Tumorile multiple în ambii sâni sunt mai frecvente la femeile tinere. Se pot transforma malign. (5)

Cancerul mamar

Nodulul malign se palpează ca o formațiune dură sau fermă, neregulată ca formă și atașată la piele sau țesuturile profunde din sân, fără a fi mobil între degete. Cancerul mamar este rar dureros, poate apărea oriunde în sân sau la nivelul mamelonului și doar în stadii avansate modifică aspectul pielii care îl acoperă. Este mai frecvent suspectat la: femeile după 50 de ani, supraponderale, cele care nu au născut, urmează terapii hormonale sau dimpotrivă la femeile tinere care moștenesc genetic mutația BRCA 1 si 2. Femeile care aparțin acestor grupuri de risc ridicat sau cele care au antecedente familiale de cancer mamar sau ovarian trebuie evaluate de 2 ori pe an de către medicul specialist, pentru a exclude caracterul malign al unui nodul mamar.

Este importantă prezentarea la medic pentru a descoperi un eventual cancer mamar în stadiile incipiente, beneficiind de metode de tratament mai puțin invazive și risc de recidivă cat mai mic. (4)

Caută un semn/simptom de boală:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.