Nodul dureros la sân

©

Autor:

Nodul dureros la sân

Nodulii la sân sunt cel mai frecvent depistați de către bolnava în cauză, prin autopalparea sânilor și pot fi expresia unei varietăți de afecțiuni ale glandelor mamare. În majoritatea cazurilor, nodulii mamari indică prezența unei afecțiuni benigne; există însă și cazuri în care nodulii apăruți la nivelul glandei mamare anunță apariția cancerului mamar.

Conform datelor din literatura de specialitate, majoritatea (aproximativ 85%) nodulilor mamari depistați până în jurul vârstei de 40 de ani sunt de natură benignă. În plus, în cazul femeilor cu consultații medicale regulate și mamografii efectuate în mod repetat, la un anumit interval de timp, șansa de a depista un nodul mamar cu caracter de malignitate este aproape nulă. De cele mai multe ori, cancerul mamar este identificabil pe mamografie cu mult înainte de a se depista apariția unei formațiuni tumorale nodulare prin palparea sânului.

Semnele de benignitate ale nodulilor mamari sunt reprezentate de consistența fermă, elastică sau moale, omogenă, conturul bine delimitat al formațiunii tumorale, forma rotundă sau ovalară (ușor identificabilă) și mobilitatea formațiunii nodulare în raport cu țesuturile subiacente și supraiacente.

Pe de altă parte, semnele de malignitate ale unui nodul mamar sunt reprezentate de consistența inegală, neomogenă a formațiunii tumorale, conturul slab delimitat și aderența acestuia față de planurile superficiale sau profunde.

Glanda mamară este alcătuită, din punct de vedere histologic, din țesut glandular (reprezentat de lobulii și ductele galactofore), de țesut conjunctiv fibros, de țesut adipos, vase de sânge și nervi. Nodulii mamari apar în urma proliferării necontrolate a celulelor mamare în regiunea respectivă și pot prezenta dimensiuni cuprinse între câțiva milimetri și câțiva centrimetri. Nodulii mamai voluminoși sunt foarte rar întâlniți în practica medicală și de cele mai multe ori, dimensiunile crescute ale unei formațiuni nodulare mamare sunt expresie a malignității tumorale.

Un alt semn clinic util pentru diferențierea nodulilor benigni de cei maligni este reprezentat de sindromul dureros: conform datelor din literatura de specialitate, nodulii mamari benigni provoacă durere pe când, nodulii mamari de natură malignă nu dor (cancerul nu doare, motiv pentru care este depistat de cele mai multe ori în stadii avansate de boală).

În prezent, numeroase femei, în special cele aflate până în jurul vârstei de 35-40 de ani, se prezintă la medic acuzând decelarea unui nodul mamar dureros. Aceasta nu ar trebui să fie însă un motiv de îngrijorare, dat fiind faptul că tumorile mamare de natură malignă nu dor. Prezența durerii este un semn de benignitate. [1], [2], [3], [4], [5]

Care sunt afecțiunile mamare caracterizate prin apariția unui nodul dureros la sân?

Majoritatea nodulilor mamari se află în strânsă legătură cu fluctuațiile hormonale apărute în perioada ciclului menstrual, care duc la acumularea lunară de lichid la nivelul glandelor mamare. În alte circumstanțe, nodulii mamari pot apărea în urma unor traumatisme ale glandelor mamare, în urma blocării canalelor galactofore sau în urma unor infecții ale glandelor mamare.

Mastoza fibrochistică

Este o afecțiune a glandei mamare caracterizată prin apariția unor formațiuni nodulare la nivelul unuia sau a ambilor sâni cu predilecție în perioada premenstruală.

Datorită legăturii strânse dintre această afecțiune și modificările hormonale care au loc în perioada menstruației și modificării intensității simptomatologiei clinice în funcție de variațiile hormonale, mastoza fibrochistică mai este cunoscută și sub denumirea de „modificare mamară ciclică”.

Mastoza fibrochistică este înregistrată în aproximativ 50% din populația feminină, apare cu precădere în rândul femeilor tinere și se caracterizează prin apariția nodulilor mamari în perioada ovulației (aproximativ în a paisprezecea zi al ciclului menstrual).

Pe lângă decelarea unui nodul mamar prin autopalpare, mastoza fibrochistică mai poate fi caracterizată prin apariția unui disconfort și chiar a durerii la nivelul glandelor mamare, creșterea sensibilității glandelor mamare, creșterea în volum a sânilor și apariția unei senzații de presiune la nivelul glandelor mamare. Toate aceste manifestări clinice se remit odată cu instalarea menopauzei.

Chisturile mamare

Acestea se caracterizează prin apariția, la nivelul țesutului mamar, a unor formațiuni nodulare cu pereți proprii, de formă rotundă sau ovalară, pline cu lichid, cu diametrul cuprins între câțiva milimetri și câțiva centimetri, dezvoltate la nivelul ductelor glandelor mamare. Aceste formațiuni nodulare chistice cresc în dimensiuni în perioada menstruației și devin dureroase. După menstre, aceste simptome se remit spontan.

Mastita

Mastita este o afecțiune inflamatorie a glandei mamare, secundară unei infecții locale. Principalele mecanisme care pot duce la apariția mastitei sunt reprezentate de blocarea unui duct galactofor și pătrunderea unei bacterii de pe suprafața tegumentului sânului, în interiorul glandei mamare, prin intermediul suptului. După cum observăm, ambele mecanisme patogenice sunt strict legate de perioada alăptării, ceea ce sugerează faptul că mastita este mai frecvent înregistrată în rândul femeilor aflate la vârstă reproductivă, care alăptează.

Printre manifestările clinice specifice mastitei se numără îngroșarea țesutului mamar, cu apariția secundară la acel nivel a unei formațiuni nodulare, durere a glandei mamare (localizată cu predominanță la nivelul fomațiunii nodulare), edem și eritem mamar, căldură locală, senzația de arsură în timpul alăptării, tumefierea sânilor, febră și stare generală alterată.

Fibroadenom mamar

Fibroadenomul mamar este o formațiune tumorală benignă, cu aspect nodular, dezvoltată la nivelul glandei mamare. Fibroadenomul poate apărea sub forma unui nodul solitar mamar, sau sub forma unor noduli mamari multipli, localizați bilateral. Cel mai frecvent, fibroadenomul mamar este diagnosticat în rândul femeilor cu vârstă cuprinsă între 15 și 30 de ani.

Fibroadenomul mamar se caracterizează din punct de vedere clinic prin decelarea prin autopalpare a unei formațiuni tumorale nodulare, bine delimitată, de formă rotundă, netedă, de consistență ușor crescută, egală, elastică, omogenă, mobilă în raport cu planurile superficiale și cele profunde, cu dimensiuni cuprinse între 0,5 mm și 20 mm. Înainte de apariția menstruației, această formațiune nodulară poate fi însoțită de durere sau jenă locală; deseori, bolnavele acuză apariția unei înțepături la nivelul formațiunii nodulare înainte de apariția menstruației lunare.

Steatonecroza

Steatonecroza mamară se definește prin necrozarea țesutului adipos de la nivelul glandei mamare și apare deseori în urma producerii unui traumatism mamar. Leziunea apărută la nivel mamar, în urma unui astfel de traumatism, are aspectul unei formațiuni nodulare, de consistență crescută, fermă, însoțită de durere locală și apariția unor vânătăi (echimoze) la nivelul zonei traumatizate.

Abces mamar

Abcesul mamar este reprezentat de apariția unei colecții purulente la nivelul glandei mamare, secundare unei infecții locale. Cel mai frecvent, abcesul mamar se dezvoltă în regiunea subcutanată a glandei mamare și este înregistrat în cazul femeilor care alăptează.

Din punct de vedere clinic, abcesul mamar se caracterizează prin decelaea unei formațiuni nodulare la nivelul sânului (care este, de fapt, colecția purulentă), însoțită de durere locală, edem și eritem local, căldură locală, secreții purulente la exprimarea mamelonului, febră, frisoane și stare generală alterată.

Galactocel

Galactocelul este o afecțiune frecvent înregistrată în perioada alătpării la femei, caracterizată prin formarea, la nivelul ductelor galactofore, a unei formațiuni chistice cu conținut lactescent.

Din punct de vedere clinic, galactocelul se caracterizează prin decelarea unei formațiuni nodulare mamare prin palpare, însoțită sau nu de durere sau de disconfort local. Cel mai frecvent, galactocelul apare în perioada premenstruală, sub influență hormonală. Durerea severă, creșterea temperaturii locale și inflamarea ganglionilor limfatici regionali sunt expesia suprainfecției locale.

Dilatația unui canal galactofor

Apare în urma obstrucției unui canal galactofor prin fibroză locală și poate duce la apariția unei formațiuni nodulare locale, însoțită de durere și disconfort local. [1], [2], [3], [4], [5]

Investigații paraclinice recomandate pentru nodul dureros la sân

Pentru diagnosticarea acestor afecțiuni mamare, diagnosticul clinic bazat pe prezența semnelor clinice descrise anterior, trebuie completat cu date obținute în urma efectuării următoarelor investigații paraclinice: mamografie, ecografie mamară, galactografie, tomografie computerizată a glandei mamare, rezonanță magnetică nucleară, biopsie și examen histopatologic. [1], [2]

Tratamentul unui nodul dureros la sân

În majoritatea cazurilor, tratamentul de combatere a nodulilor mamari dureroși este chirurgical și presupune excizia acestora.

  • În cazul mastozei fibrochistice, tratamentul constă în scăderea aportului de sare și de cofeină, pentru a reduce retenția de lichide la nivelul glandei mamare și administrarea de anticoncepționale orale, care reduc semnificativ simptomatologia acestei afecțiuni. Aceste medicamente acționează, mai ales, asupra sindromului dureros, reducând durerea mamară și poate duce, în timp, la scăderea în dimensiuni a nodulilor mamari. Alte medicamente hormonale utilizate în contextul mastozei fibrochistice sunt Danazolul, Tamoxifenul și Bromocriptina.
    Danazol acționează prin întreruperea menstruațiilor, inducând o stare falsă de menopauză.
    Tamoxifen blochează efectele pe care le au hormonii estrogeni asupra organismului matern, iar Bromocriptina scade concentrația de prolactină, un hormon cu rol important în dezvoltarea normală a glandelor mamare, prin scăderea sintezei de prolactină la nivel hipofizar.
  • Tratamentul chisturilor mamare simple se adresează doar celor care ating dimensiuni voluminoase și presupune efectuarea puncției aspirative, urmată de examen citologic al lichidului chistic sau excizia chirurgicală a formațiunii chistice, urmată de examen histopatologic.
  • Tratamentul mastitei presupune administrarea de antibiotice, timp de zece zile, pentru combaterea agentului patogen implicat în apariția infecției glandei mamare, administrarea medicamentelor antiinflamatoare (precum Acetaminofen, Ibuprofen, etc.) pentru reducerea inflamației locale și a febrei și administrarea de analgezice, pentru reducerea durerii mamare.
  • În cazul fiboadenomului mamar, tratamentul variază în funcție de dimensiunil formațiunii tumorale. În cazul tumorilor de dimensiuni reduse, se adoptă metoda expectativă de urmărire continuă, prin efectuarea unor investigații imagistice specifice la un interval de trei luni. Tratamentul fibroadenomului mamar de dimensiuni crescute este chirurgical și constă în excizia formațiunii tumorale.
  • Tratamentul abcesului mamar presupune drenarea și eliminarea colecției purulente de la nivel mamar și se efectuează în asocierea administrării de antibiotice. Aspirația cu ac fin efectuată prin ghidaj ecografia este o metodă inovativă de evacuare a colecției purulente în cazul abcesului mamar.
  • Tratamentul galactocelului poate fi medicamentos sau chirurgical (în cazul galactocelelor de dimensiuni voluminoase). Tratamentul medicamentos se administrează în cazul depistării unor afecțiuni endocrine și constă în administrarea medicamentelor hormonale pe bază de progesteron. Tratamentul chirurgical presupune extirparea formațiunii chistice. [1], [2], [3], [4], [5]

Data actualizare: 11-02-2020 | creare: 11-02-2020 | Vizite: 283
Bibliografie
1. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
2. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.I și II, Editura Teora, București, 2003
3. What are breast lumps?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/186084.php
4. Suspicious breast lumps, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/suspicious-breast-lumps/symptoms-causes/syc-20352786
5. Common Benign Lumps, link: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/common-benign-lumps
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.