Noduli la sân - cât sunt de periculoși și la ce să te aștepți

Nodulii la sân pot fi expresia unei plaje vaste de patologii tumorale și nu numai. Orice nodul mamar decelat prin autopalpare sau în urma unui consult medical de rutină trebuie investigat și tratat corespunzător, pentru a evita extinderea procesului neoplazic, în cazul tumorilor maligne și a altor complicații care pot apărea, unele dintre ele fiind extrem de severe.

Conform studiilor realizate până în prezent, aproximativ 40% din totalitatea femeilor de pe glob prezintă, la un moment dat în viață, o formațiune tumorală nodulară la nivelul unuia dintre sâni. Din fericire, cei mai mulți dintre aceștia nu sunt de natură malignă.
Glanda mamară este alcătuită din țesut adipos, țesut conjunctiv fibros, glande cu secreție lactată, ducte lactifere, ganglioni, vase de sânge și nervi. Structura țesutului mamar este diferită, în funcție de vâsrta individei și de perioadele ciclului menstrual. De asemenea, condițiile de sarcină sau menopauză pot modifica foarte mult structura glandei mamare.

Din punct de vedere medical, nodulii mamari reprezintă o masă de țesut mamar adipos și conjunctiv, secundară proliferării și multiplicării celulelor mamare. Consistența țesuturilor aflate în componența nodulului mamar poate fi ușor modificată față de restul glandei mamare; nodului mamar prezintă, în general, consistență mai crescută față de restul țesutului mamar.

Conform studiilor efectuate pe această temă, nouă noduli mamari din zece sunt de natură benignă. Cu toate acestea, pentru a exclude anumite afecțiuni extrem de severe (precum cancerul mamar) și riscurile pe care acestea le implică, orice nodul mamar trebuie examinat de către un medic de specialitate și tratat corespunzător. [3], [4], [5]

Cauze și factori de risc

Factorii etiologici care duc la apariția nodulior mamari sunt reprezentați de următoarele aspecte patologice:

• Infecțiile ale glandei mamare (mastita)
• Dezechilibrele hormonale
• Traumatismele glandei mamare
• Chisturile mamare
• Tumorile mamare benigne
• Mastoza fibrochistică
• Cancerul mamar. [3], [4], [5]

Semne și simptome clinice

Nodulii mamari pot fi însoțiți de diferite alte manifestări clinice, precum durere locală, eritem local, aspect particular al tegumentului mamar de „coajă de portocală”, scurgeri mamelonare, etc., în funcție de boala de fond.

Mastita

Mastita este o afecțiune inflamatorie frecvent întâlnită în rândul femeilor care alăptează. Mastita se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

• eritem mamar,
• edem și căldură locală,
• tegumentul implicat în procesul inflamator este cald, întins și lucios,
• scurgeri purulente,
• durere intensă în zona inflamată,
• febră,
• frisoane,
• oboseală,
• vărsături,
• mialgii și
• amețeli.

Chisturi mamare

Chisturile mamare sunt reprezentate de formațiuni umplute cu lichid, delimitate de un perete celular denumit „cămașa chistului”. Din punct de vedere clinic, chisturile mamare sunt caracterizate prin:

• durere sau disconfort în zona de localizare,
• scurgeri mamelonare incolore, maronii sau gălbui-albicioase și
• decelarea prin palpare a unei formațiuni nodulare, de formă rotund-ovalară, cu margini net delimitate, mobilă în raport cu tegumentele supraiacente și subiacente, care crește în dimensiuni înainte de menstruație și scade în dimensiuni după perioada menstruației.

Tumori mamare benigne

Tumorile mamare benigne sunt reprezentate de fibroadenom, papilom intraductal și hamartom. Acestea apar frecvent în rândul femeilor aflate până în jurul vârstei de 30 de ani și se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția unei formațiuni nodulare la nivelul glandei mamare, de consistență ușor crescută, egală, cu margini net delimitate, lipsită de durere sau alte semne de infiltrare a țesuturilor învecinate, mobilă în raport cu planurile superficiale și profunde.

Cancer mamar

Cancerul de sân este reprezentat de apariția la nivelul glandei mamare a unor formațiuni tumorale de natură malignă. Tumorile mamare maligne sunt reprezentate de:

• carcinomul mamar,
• liposarcom,
• tumora phyllodes malignă,
• rabdomiosarcom,
• hemangiosarcom,
• limfom malign şi
• limfom malign histiocitar.

Aceste tumori prezintă o formă neregulată, consistență inegală, infiltrează țesuturile din jur, sunt nedureroase, fixate la tegument și la planurile profunde și nu pot fi delimitate cu ușurință de țesuturile din jur (nu sunt net delimitate față de țesuturile din jur). În cancerul mamar pot apărea scurgeri mamelonare serohematice și unilaterale, tegumentul de la nivelul sânului afectat îmbracă aspectul „cojii de portocală”, iar pruritul mamelonar și eroziunea mamelonului sunt expresia clinică a bolii Paget a sânului (o formă particulară de cancer mamar). Edemul și tumefacția glandei mamare, însoțite de eritem local, retracția tegumentului mamar și mamelonar, durere mamară, căldură și iritație a sânului, sunt expresia clinică a mastitei carcinomatoase, o formă particulară de neoplasm mamar însoțită de inflamația glandei mamare în întregime. În practica clinică au existat și cazuri în care primele manifestări clinice ale neoplasmului mamar au fost reprezentate de adenopatia axilară, asită, dureri osoase, dureri toracice, etc., expresie a diseminării metastaice a cancerului de sân.

Mastoza fibrochistică

Cunoscută și sub denumirile de „displazie mamară”, „mastopatie fibrochistică” sau „mastoză chistică”, este o afecțiune benignă a sânului, caracterizată prin apariția a numeroase formațiuni chistice la nivelul glandei mamare, cu dimensiuni variabile (macrochisturi și microchisturi), însoțite de modificare histologică patologică a țesutului mamar. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

• mastodinie (durere localizată la nivelul sânului afectat),
• scurgeri mamelonare,
• inflamația sânului,
• sensibilitate crescută a sânilor la palpare,
• angorjarea sânilor,
• creșterea consistenței țesutului mamar și
• decelarea formațiunilor nodulare multiple la nivelul sânilor prin palpare.

Traumatism mamar

Traumatismele mamare pot duce la apariția nodulilor de sâni. Aceasta se poate realiza prin spargerea vaselor de sânge locale, sub presiunea exercitată asupra țesutului mamar de către agentul traumatic, cu apariția secundară a unui hematom local. Agentul traumatic duce la distrugerea celulelor adipoase de la nivel mamar, cu apariția secundară a necrozei adipoase. Atât hematomul mamar, cât și necroza adipoasă a sânului, pot îmbrăca aspectul unui nodul mamar. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnostic. Investigații paraclinice

Orice nodul mamar trebuie examinat clinic și investigat corespunzător, pentru depistarea precoce a leziunilor de natură malignă și administrarea tratamentului specific, pentru a împiedica extinderea leziunilor canceroase și pentru a preveni apariția complicațiilor.

Aceasta presupune inițial efectuarea unei anamneze amănunțite, care să cuprindă momentul și modul în care a fost depistat nodului mamar, simptomele acuzate de către bolnavă, documentarea cu privire la alte afecțiuni de care suferă bolnava sau care există în familie, evoluția nodulului mamar din momentul apariției și până în prezent (dacă a mai crescut sau nu), eventuale manifestări clinice apărute în evoluție, condiții de viață și de muncă ale bolnavei, dacă fumează, consumă alcool sau cafea, alte tratamente sau medicamente administrate, etc.

Examenul clinic al sânilor trebuie să cuprindă inspecția (decelarea unui aspect anormal al tegumentului mamar, prezența unor leziuni vizibile, deformarea sânului, semne de inflamație a sânului-căldură, eritem, edem, decelarea unor cicatrici locale, etc.) și palparea glandei mamare (care urmărește decelarea formațiunii tumorale în masa de țesut mamar).

De asemenea, se recomandă efectuarea unei serii de investigații paracalinice, utile pentru diagnosticarea corectă a bolii de fond. Aceste investigații sunt reprezentate de: mamografie, mamografie digitală, ecografie mamară, galactografie, determinarea markerului tumoral pentru sân-CA 15-3, elastografie mamară, tomografie computerizată (CT), rezonanță magnetică nucleară (RMN), tomografie cu emisie de pozitroni (PET-CT), biopsie mamară (puncție biopsie cu ac gros sau puncție aspirativă cu ac fin) și examen histopatologic, acesta din urmă fiind util în confirmarea diagnosticului de cancer mamar. [1], [2], [3], [4], [5]

Tratament

Tratamentul formațiunilor nodulare mamare variază în funcție de boala de fond. Astfel, tratamentul mastitei presupune administrarea de antibiotice compatibile cu alăptarea, care să nu dăuneze sănătății bebelușului, dministrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene (precum Ibuprofen sau Paracetamol) pentru ameliorarea durerilor de sân, utilizarea pompei de sân pentru golirea completă a glandei mamare după fiecare supt și aplicarea locală a unor comprese calde.

Tratamentul formațiunilor tumorale benigne ale glandei mamare este chirurgical și presupune excizia acestora.

În cazul mastozei fibrochistice nu există tratament specific. Bolnavele în cauză sunt sfătuite să se prezinte în fiecare an la un consult ginecologic și se recomandă efectuarea periodică a unei mamografii pentru monitorizarea evoluției bolii. Totodată se recomandă evitarea consumului de ciocolată și de cafea, utilizarea sutienelor care asigură o susținere fermă a glandei mamare, administrarea antiinflamatoarelor nonsteroidiene pentru combaterea durerii locale, administrarea de naticoncepționale orale, în cazul femeilor cu dereglări hormonale care prezintă perturbări ale ciclului menstrual, reducerea aportului de sare și administrarea suplimentelor alimentare pe bază de vitamine (vitamina E, B6, etc.). Numeroși specialiști din domeniul medical, medici chirurgi, oncologi și anatomopatologici, susțin cu fermitate extirparea chirurgicală a glandei mamare în caz de apariție a mastozei fibrochistice, datorită considerentului că această afecțiune reprezintă de fapt o leziune precanceroasă.

Tratamentul administrat în cazul chisturilor mamare este intervențional și constă în eliminarea formațiunii chistice în întregime. Aceasta se poate realiza prin aspirație cu ac fin sau intervenție chirurgicală realizată pe cale clasică, deschisă. Tratamentul hormonal administrat este util pentru reglarea menstruației, în cazul femeilor cu tulburări menstruale și poate duce la scăderea în dimensiuni și reducerea riscului de recidivă a formațiunilor chistice.

Tratamentul neoplasmului mamar presupune chimioterapie, radioterapie și tratament chirurgical, administrate concomitent sau secvențional, în funcție de gradul de evoluție și de forma histopatologică a cancerului mamar. [1], [2], [3], [4], [5]

Evoluție. Prognostic. Complicații

Evoluția și prognosticul nodulilor glandei mamare sunt variabile în funcție de etiologie.

Mastita sub tratament corespunzător prezintă evoluție și pronostic favorabile. În lipsa inițierii precoce a antibioterapiei, mastita poate evolua spre abces, fiind necesară, în această ultimă situație, efectuarea unei incizii chirurgicale la nivelul zonei abcedate pentru realizarea drenajului corespunzător.

În majoritatea cazurilor, nodulii mamari rezultați în urma unor traumatisme la nivelul glandei mamare nu sunt de natură malignă. Există însă și cazuri în care, în urma acumulării și altor factori de risc precum ereditatea, existența mastozei fibrochistice, tratamentele hormonale, etc., traumatismele glandei mamare au dus la apariția cancerului de sân.

Tumorile benigne ale sânilor prezintă, în general, un pronostic favorabil. În majoritatea cazurilor, în urma intervenției chirurgicale excizionale, pacientele în cauză prezintă o evoluție favorabilă, fără complicații și fără reapariția formațiunii tumorale. Există însă și cazuri clinice în care nodulii mamari au reapărut după o durată variabilă de timp în urma efectuării intervenției chirurgicale. În lipsa exciziei chirurgicale, nodulii mamari pot crește deformând glanda mamară și pot determina apariția sindromului de compresiune locală.

Chisturile mamare pot crește în dimensiuni și pot determina compresie locală. Totodată, în cazul unui traumatism local, chisturile mamare se pot sparge, ducând la extravazarea lichidului chistic și infectarea sânului.

În literatura de specialitate, mastoza fibrochistică este considerată o afecțiune mamară precanceroasă, care în evoluție poate maligniza, determinând apariția cancerului mamar. Din această cauză, numeroși specialiști recomandă extirparea glandei mamare afectată de mastoză fibrochistică.

Evoluția și prognosticul neoplasmului mamar, în absența administrării la timp al tratamentului corespunzător, sunt nefavorabile, cu înregistrarea a numeroase complicații datorate diseminării procesului tumoral, care se soldează în cele din urmă cu evoluție spre exitus (deces), prin afectarea și perturbarea funcțiilor vitale ale organismului. Administrarea precoce a tratamentului specific poate duce la scăderea în dimensiuni a formațiunii tumorale și chiar remisiunea ei, cu întreruperea proliferării și extinderii procesului neoplazic. Acestea vor duce la creșterea șansei de supraviețuire a bolnavelor cu cancer mamar și îmbunătățirea calității vieții acestora. [3], [4], [5]