Noi cercetări contestă legătura dintre singurătate și mortalitate în cazul adulților în vârstă care primesc îngrijire la domiciliu

Un studiu comparativ internațional publicat în Journal of the American Medical Directors Association a analizat asocierea dintre singurătate și riscul de mortalitate la 1 an în rândul persoanelor vârstnice care beneficiază de servicii de îngrijire la domiciliu în Canada, Finlanda și Noua Zeelandă. Studiul a fost realizat de echipe de cercetători care au utilizat același sistem de evaluare standardizat, interRAI-HC, pentru a asigura comparabilitatea între țări.
Singurătatea este un fenomen frecvent întâlnit la persoanele în vârstă, afectând între 17% și 57% dintre adulții din America de Nord și până la 20% în Europa de Vest și Noua Zeelandă. Deși unele meta-analize au arătat o asociere între singurătate și mortalitate prematură - comparabilă cu riscuri precum obezitatea sau fumatul - dovezile nu sunt întotdeauna consistente. În plus, multe studii nu au diferențiat clar între izolarea socială obiectivă și singurătatea percepută subiectiv.

Despre studiu

Cercetarea a inclus persoane vârstnice (≥65 ani) din trei sisteme de sănătate publice, care:

locuiau la domiciliu (nu instituționalizați),
aveau o funcție cognitivă suficient de bună pentru a putea răspunde la întrebări (scor CPS <4),
nu aveau o prognosticare de deces în următoarele 6 luni,
nu au fost spitalizate recent (în ultimele 14 zile).

Criteriul principal analizat a fost decesul la 1 an de la prima evaluare interRAI-HC. Principala variabilă independentă a fost singurătatea, evaluată de personal medical pe baza autodeclarațiilor și observațiilor colaterale. S-au ajustat numeroși factori de confuzie: vârsta, sexul, starea civilă, funcția cognitivă, nivelul de durere, scorul CHESS (indicator de fragilitate clinică), comorbidități precum insuficiența cardiacă, demența, cancerul, Parkinsonismul etc.

Au fost analizate în total:

178.611 persoane din Canada,
41.150 din Finlanda,
85.065 din Noua Zeelandă.

Rezultate

Procentul celor care s-au declarat singuri a variat între 15,9% (Canada) și 24,2% (Noua Zeelandă).
Femeile, persoanele nemăritate și cele care locuiau singure au raportat mai frecvent singurătate.
Persoanele singure au avut statut funcțional mai bun și scoruri CHESS mai ridicate, sugerând o asociere complexă între sănătate și percepția singurătății.

Analiza de supraviețuire (Kaplan-Meier) a arătat probabilități mai mari de supraviețuire la 1 an în rândul celor care s-au declarat singuri, în toate cele trei țări.

Modelele Cox ajustate au indicat că singurătatea a fost asociată cu un risc mai mic de deces, după ajustarea pentru alți factori de risc:

Canada: raport de pericol = 0.82 (interval de încredere 95%: 0.78–0.86)
Finlanda: raport de pericol = 0.85 (interval de încredere 95%: 0.79–0.92)
Noua Zeelandă: raport de pericol = 0.76 (interval de încredere 95%: 0.72–0.80)

Alți predictori puternici ai mortalității au fost:

Scor CHESS ≥3 (raport de pericol între 2.61–2.66),
Diagnostic de cancer (raport de pericol între 2.07–2.88),
Nivel ridicat de dependență la activități de viață zilnică (ADL),
Prezența insuficienței cardiace.

Interpretarea rezultatelor

Contrar ipotezelor larg răspândite în literatura generală, studiul a arătat că singurătatea nu este un factor de risc independent pentru mortalitate la vârstnicii din îngrijire la domiciliu. Aceștia sunt o populație distinctă, cu acces constant la servicii și contacte regulate cu personalul medical, ceea ce poate acționa ca o formă indirectă de intervenție socială.

Există mai multe ipoteze pentru această relație aparent paradoxală:

Persoanele singure pot manifesta un comportament de căutare a ajutorului mai activ, ceea ce duce la acces mai bun la îngrijire.
Cei care primesc mai puțin sprijin informal și declară singurătate pot avea, de fapt, o stare de sănătate mai bună și nevoi mai reduse.
Este posibil ca în contextul îngrijirii la domiciliu, singurătatea să nu reflecte același nivel de vulnerabilitate ca în populația generală.

Este important de notat că măsurarea singurătății a fost făcută printr-un singur item, ceea ce limitează înțelegerea dimensiunilor emoționale și sociale profunde ale fenomenului.

Concluzii și implicații

Acest studiu oferă dovezi convingătoare că singurătatea nu crește riscul de deces la vârstnicii care beneficiază de îngrijire la domiciliu în Canada, Finlanda și Noua Zeelandă. Deși singurătatea rămâne o problemă de sănătate mintală importantă, ea nu trebuie abordată doar prin prisma riscului de mortalitate, ci ca un factor care afectează calitatea vieții și bunăstarea psihologică a vârstnicilor.

Pentru factorii de decizie politică și pentru clinicieni, studiul subliniază nevoia de a include evaluarea singurătății în strategiile de îngrijire la domiciliu, chiar dacă nu este un predictor direct al mortalității. De asemenea, este esențială înțelegerea rolului cultural și social al singurătății în contextul îmbătrânirii și îngrijirii comunitare.

Limitări

Durata de urmărire a fost de doar 1 an – unele efecte ale singurătății pot deveni evidente pe termen mai lung.
Evaluarea singurătății s-a bazat pe un singur item, fără a capta dimensiuni multiple (ex. singurătatea emoțională vs. socială).

Perspective viitoare

Sunt necesare studii longitudinale pe durate mai mari și care să analizeze ordinea apariției problemelor de sănătate și a singurătății. De asemenea, este esențială explorarea diferențelor culturale în percepția și impactul singurătății, mai ales în comunități indigene sau cu structuri familiale extinse.

Singurătatea trebuie tratată nu doar ca un posibil factor de risc medical, ci ca un semnal al nevoii de conexiune umană, în special în cadrul sistemelor de îngrijire care pot juca un rol protector asupra bunăstării și longevității vârstnicilor.

Data actualizare: 16-06-2025 | creare: 16-06-2025 | Vizite: 112

Bibliografie

Bonaventure A. Egbujie, Gustavo Betini, Sandra Ochwat, Reem T. Mulla, Jokke Häsä, Johanna Edgren, Mari Aaltonen, Irihapeti Bullmore, Gary Cheung, Hamish A. Jamieson, Philip Schluter, John P. Hirdes, Cross-National Evidence on Risk of Death Associated with Loneliness: A Survival Analysis of 1-Year All-Cause Mortality among Older Adult Home Care Recipients in Canada, Finland, and Aotearoa | New Zealand, Journal of the American Medical Directors Association, Volume 26, Issue 7, 2025, 105687, ISSN 1525-8610, https://doi.org/10.1016/j.jamda.2025.105687

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Tratamentul CPAP precoce poate reduce riscul bolii Parkinson la persoanele cu apnee în somn

Un studiu preliminar prezentat de curând la reuniunea anuală a American Academy of Neurology sugerează că perso...

Tratamentele care promit creșterea longevității sunt ineficiente pentru încetinirea îmbătrânirii

Trei abordări despre care se sugera faptul că pot încetini procesele de îmbătrânire s-au dovedit a fi inefici...

Statinele reduc riscul relativ de boli cardiovasculare cu peste 20% la adulții cu vârsta peste 75 de ani cu colesterol ridicat

Cercetătorii de la Facultatea de Medicină LKS a Universității din Hong Kong și Școala de Sănătate Publică ...

Asocierea dintre consumul de fructe și legume la mijlocul vieții și simptomele depresive la vârsta înaintată
Recuperarea stării de bine la vârsta a treia: dovezi dintr-o cohortă canadiană
Cercetările leagă expunerea mare la polen de rate crescute de deces la adulții în vârstă
Factorul plachetar 4 – o nouă cheie a rejuvenării sistemului hematopoietic

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Singurătatea la bătrânețe

Singurătatea la bătrânețe nu este doar o experiență emoțională, ci o problemă mai mare decât credem. Cân...

Singurătatea dăunează longevității

Cercetătorii au ajuns la concluzia că singurătatea și izolarea influențează longevitatea în aceeași măsur�...

Singurătatea, la fel de periculoasă ca obezitatea?

Singurătatea și izolarea socială sunt fenomene tot mai des întâlnite în rândul populației de pe glob și ar...

Despărțirile repetate sau traiul de unul singur poate crește riscul de boli odată cu înaintarea în vârstă

Asocierea dintre singurătate și demență, confirmată în rândul adulților în vârstă

Izolarea socială și singurătatea prezintă efecte negative asupra sănătății inimii și a creierului

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum