Noi dovezi despre o cauză autoimună a schizofreniei

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea de Medicină și Stomatologie din Tokyo arată că persoanele care suferă de schizofrenie prezintă anumiți anticorpi care, în loc să vizeze structurile patologice pătrunse în organism din mediul extern, acționează împotriva proteinelor proprii, mai ales asupra proteinei NCAM1, ce prezintă un rol important în procesele de comunicare interneuronală de la nivel cerebral.
Hiroki Shiwaku, autor principal al studiului, afirmă că analiza dinamicii proteinei NCAM1 în cadrul proceselor întâlnite în schizofrenie a fost realizat asupra unui grup de 400 de persoane, dintre care jumătate erau afectate de această tulburare neurologică, iar cealaltă jumătate nu. Astfel, în urma încercărilor de determinare a prezenței proteinei la pacienții analizați, la nivel cerebral, oamenii de știință au observat că numai 12 dintre aceștia o dețineau, ceea ce înseamnă că numărul de persoane care sunt afectate de schizofrenie din cauze autoimune este mic. Cu toate acestea, Shiwaku subliniază că, în ciuda faptului că această etiologie nu este majoritară, ea nu trebuie neglijată.

Ulterior, specialiștii au dorit să afle exact care sunt anticorpii care pot produce modificările întâlnite în mod frecvent în cadrul schizofreniei, izolându-i de la nivelul țesuturilor cerebrale ale pacienților și transmițându-le la șoarecii de laborator. Rezultatele, conform profesorului Hidehiko Takahashi, au fost surpinzătoare, întrucât, după o perioadă scurtă de timp în care mamiferele au prezentat acești anticorpi în creier, comportamentul și sinapsele lor au început să înregistreze anomalii similare cu cele întâlnite în schizofrenia umană.

Concret, oamenii de știință au descoperit că autoanticorpii pe care i-au izolat au determinat tulburări cognitive și reflexe de tresărire la șoarecii de laborator, ambele manifestări specifice schizofreniei. În plus, aceștia au înregistrat o scădere marcată a numărului de sinapse, precum și o reducere a densității coloanelor dendritice, esențiale conexiunilor interneuronale, de asemenea modificări particulare întâlnite în schizofrenie. Cercetătorii declară că rezultatele reieșite în urma studiului sunt promițătoare, întrucât schizofrenia are o mare variabilitate etiologică la oameni și este deseori rezistentă la tratamente. În continuare, autorii doresc să realizeze studii suplimentare ca să determine cu exactitate influența anticorpilor asupra proteinei NCAM1, astfel oferind posibilități suplimentare de diagnostic și tratament pentru pacienți.

sursa: Science Daily
foto: NCAM1 este indusă numai în celulele verzi (celule HeLa). Serul de la pacienții cu autoanticorp anti-NCAM1 reacționează numai la celulele verzi (încadrate în roșu). Tokyo Medical and Dental University