Nou studiu pune la îndoială legătura între sănătatea mamei în timpul sarcinii și riscul de autism
Autor: Airinei Camelia

Un studiu realizat în Danemarca È™i publicat recent, având ca scop investigarea legăturii dintre diagnosticele medicale materne din jurul sarcinii È™i riscul de autism la copii. Cercetătorii È™i-au propus să evalueze în mod cuprinzător condiÈ›iile de sănătate ale mamelor È™i să stabilească în ce măsură aceste asociere reflectă un posibil efect direct asupra fătului ori, dimpotrivă, factori familiali comuni (genetici sau de mediu).
Autismul (numit în studiu È™i tulburare de spectru autist – TSA) este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată prin diferenÈ›e în comunicarea socială È™i comportamente repetitive/restrictive, de obicei diagnosticată în primii ani de viață. Întrucât autismul are origini neurodezvoltare timpurii, numeroase cercetări au investigat factori nongenetici materni din perioada perinatală. S-a raportat asocierea dintre diagnosticul de autism la copil È™i anumite condiÈ›ii materne precum depresia, diabetul sau afecÈ›iunile imune. TotuÈ™i, rămân goluri de cunoaÈ™tere importante:
- Majoritatea studiilor s-au concentrat pe câteva boli materne, iar comorbiditățile materne (co-apariÈ›ia mai multor afecÈ›iuni) nu au fost analizate simultan.
- Nu este clar dacă aceste asociere reflectă un efect direct al bolii materne (inclusiv medicaÈ›ia asociată) asupra fătului ori o confundare familială (factori genetici sau de mediu partajaÈ›i în familie).
Mecanismele posibile prin care diagnosticele materne pot influenÈ›a riscul de autism includ factori biochimici ce traversează placenta, efecte medicamentoase, dar È™i moÈ™tenirea genetică È™i/sau expunerea comună la factori de mediu (poluare, statut socioeconomic, stil de viață). Pentru a separa influenÈ›ele familiale de cele potenÈ›ial cauzale, studiul a utilizat atât design pe fraÈ›i (analize care compară fraÈ›i cu È™i fără autism) cât È™i analize cu “control negativ” patern (compararea asocierii dintre diagnostic la mamă È™i autism cu cea dintre diagnostic la tată È™i autism).
Despre studiul actual
Obiectiv și populație de studiu
Cercetătorii au analizat date din registrele naÈ›ionale daneze, incluzând 1.131.899 copii (născuÈ›i de 648.901 mame) între 1998 È™i 2015. Dintre aceÈ™ti copii, 18.374 (1,6%) au fost diagnosticaÈ›i cu TSA în perioada de urmărire (mediana urmăririi: 9,7 ani). Mediana vârstei la diagnostic a fost de 8,3 ani (IQR 5,4–11,8); pentru copiii mai mici de 8 ani, media vârstei la diagnostic a fost 5,6 ani (IQR 4,2–6,8). Autorii au avut informaÈ›ii despre:
- Diagnosticele materne din ultimii 12 È™i 48 de luni înainte de naÈ™tere, codificate ICD-10.
- Date demografice È™i socioeconomice (vârsta mamei, venit, educaÈ›ie etc.)
- Numărul de prezentări medicale la sistemul de sănătate într-un an anterior naÈ™terii (ca măsură a nivelului de utilizare a sistemului de sănătate).
Au fost incluse în analize diagnostice materne cu o frecvență minimă de 0,1% (pentru afecÈ›iuni acute/noncronice) sau 0,05% (pentru afecÈ›iuni cronice), rezultând:
- 168 diagnostice materne noncronice
- 68 diagnostice materne cronice
Ulterior, cercetătorii au rulat modele de tip Cox proportional hazards, ajustate pentru factorii de confuzie (de exemplu, vârsta mamei, anul naÈ™terii, utilizarea sistemului medical) È™i au efectuat analize de sensibilitate (restricÈ›ionând perioada de urmărire, definind diferit expunerea È™.a.).
Metode suplimentare pentru investigarea confundării familiale
- Analiza pe fraÈ›i (sibling analysis): s-au analizat familiile unde există cel puÈ›in doi copii în cohortă, dintre care unii pot fi discordanÈ›i la diagnostic (unul are autism, celălalt nu). Aceste modele controlează implicit factorii familiali comuni nemăsuraÈ›i (genetici È™i de mediu) È™i ajută la evaluarea potenÈ›ialei confundări familiale.
- Analiza tipar „control negativ”: s-a comparat asocierea dintre diagnosticele materne È™i autism cu asocierea dintre aceleaÈ™i diagnostice la tată È™i autism. Dacă un diagnostic se dovedeÈ™te la fel de asociat cu autismul È™i la tată, este semn probabil că asocierea este datorată factorilor familiali comuni È™i nu unui efect direct al diagnosticului matern asupra fătului.
Rezultate
Asocierea între diagnosticele materne È™i autism – modelele iniÈ›iale È™i ajustate
- Din cele 236 diagnostice materne (168 noncronice + 68 cronice) analizate inițial, 42 au rămas asociate semnificativ statistic cu autismul după ajustarea pentru variabilele socioeconomice și corecția pentru testări multiple.
- Dintre aceste 42, au apărut:
- CondiÈ›ii psihiatrice – de pildă, depresie majoră (HR = 2,06; 95% CI 1,78–2,39).
- AfecÈ›iuni obstetricale – de pildă, ruperea prematură a membranelor (HR = 1,13; CI 1,05–1,21), fals travaliu (HR = 1,23; CI 1,15–1,31).
- CondiÈ›ii cardiometabolice – de pildă, diabet în sarcină (HR = 1,23; CI 1,12–1,36), hipertensiune primară (HR = 1,34; CI 1,08–1,67).
- Alte diagnostice – de exemplu, fracturi craniene È™i faciale (HR = 1,98; CI 1,28–3,05), epilepsie (HR = 1,38; CI 1,16–1,64), cancer mamar (HR = 1,98; CI 1,25–3,13).
- Într-un model cu toate diagnosticele semnificative introduse simultan (multidiagnosis model), 30 de diagnostice au rămas asociate cu autismul, sugerând că o parte din asocieri erau explicate de comorbiditățile cu alte afecÈ›iuni.
Analize pe subgrupuri
- Stratificare pe sexe (băieÈ›i vs. fete): riscul de autism a fost mai mare global la băieÈ›i, însă nu s-au observat diferenÈ›e semnificative între asocieri la fete È™i băieÈ›i la nivel de diagnostic matern (limite mari de încredere datorate prevalenÈ›ei mai mici la fete).
- Stratificare după prezența/absența dizabilității intelectuale (ID): majoritatea asocierilor au fost mai puternice pentru autismul fără dizabilitate intelectuală. Totuși, puterea statistică mai mică pe subgrup a limitat concluziile.
Analize de sensibilitate
- Variarea unor factori precum definiția utilizării sistemului medical, perioada de expunere (12, 48, 72 de luni) sau necesitatea a două diagnostice pentru confirmarea expunerii nu au modificat substanțial concluziile de ansamblu.
- Excluderea mamelor cu diagnostic de autism nu a adus schimbări semnificative în rezultatele modelului.
- Neajustarea pentru utilizarea sistemului de sănătate a crescut numărul diagnosticulor asociate cu autismul, ceea ce sugerează că lipsa acestei ajustări poate introduce asocieri false pozitive (posibil din cauza comportamentelor de căutare a îngrijirii medicale).
Evaluarea confundării familiale
1. Analiza pe frați
- Eșantionul a inclus 851.570 copii (familii cu minimum 2 copii). Dintre cei 18.374 copii cu TSA, 12.138 (66%) proveneau din familii cu frați discordanți la autism.
- Modelul pentru frați controlează factori precum gene comune și mediu familial.
- În majoritatea cazurilor, efectele au fost mult atenuate după controlul factorilor familiali. De pildă, punctele de hazard (HR) au scăzut cu 38–71%, iar majoritatea diagnosticelor È™i-au pierdut semnificaÈ›ia statistică.
- Această atenuare indică un impact al factorilor familiali comuni (genetici sau de mediu) asupra asocierilor.
- Pentru unele diagnostice (de exemplu, diabet în sarcină), concluzia e mai puÈ›in clară deoarece scăderea semnificaÈ›iei a fost mai degrabă datorată lărgirii intervalelor de încredere decât unei miÈ™cări puternice spre nul a HR.
2. Analiza paternă (control negativ)
- Când s-a comparat asocierea dintre diagnosticul matern È™i autism cu cea dintre acelaÈ™i diagnostic patern È™i autism, majoritatea condiÈ›iilor (inclusiv psihiatrice) au avut valori similare È™i la tată.
- Această situaÈ›ie sugerează confundare familială (probabil factori genetici comuni) în multe dintre asocieri, dat fiind că tatăl nu are un efect direct asupra mediului intrauterin.
- ExcepÈ›ii: câteva diagnostice materne – de exemplu astmul, anumite leziuni, tulburări ale rotulei – nu au prezentat asocieri la tată, indicând potenÈ›ial un efect direct (fie biologic, fie prin medicaÈ›ie) sau un efect genetic matern „indirect”.
Sinteza principală
- Dintre cele 42 de diagnostice inițial semnificative, doar 30 au rămas asociate cu autismul după ajustarea pentru comorbidități materne.
- Modelele în rândul fraÈ›ilor È™i analiza paternă au indicat o contribuÈ›ie majoră a confundării familiale, în special pentru condiÈ›iile psihiatrice, obstetricale È™i multe afecÈ›iuni cronice.
- Câteva asocieri nu au putut fi explicate suficient prin datele disponibile, fiind necesare cercetări ulterioare pentru mecanismele posibile (efect direct asupra fătului, medicaÈ›ie, efecte genetice indirecte materne È™.a.).
Concluzii
Studiul oferă o imagine cuprinzătoare a legăturii dintre sănătatea maternă în jurul sarcinii È™i riscul de autism la copil. Rezultatele subliniază:
- Mai multe diagnostice materne (psihiatrice, obstetricale, cardiometabolice etc.) sunt asociate cu un risc crescut de autism în modelele clasice de cohortă.
- Cea mai mare parte a acestor asocieri par să fie explicate de factori familiali comuni (genetici și/sau de mediu), evidențiați prin analizele pe frați și comparația cu diagnostice paterne.
- Unele condiții materne (astmul, anumite leziuni, tulburări articulare) pot avea efect specific sau indirect asupra fătului, dat fiind că asocierea lor nu a fost regăsită și la tată.
ImplicaÈ›iile sunt multiple: pe de o parte, rezultatele sugerează o contribuÈ›ie semnificativă a fondului genetic È™i a mediului familial în asocierea dintre diagnosticele materne È™i autism; pe de altă parte, este nevoie de studii suplimentare care să clarifice mecanismele biologice sau genetice în aceste asocieri. Clarificarea surselor de confundare este esenÈ›ială pentru a informa corect mamele, medicii È™i comunitatea cu privire la rolul real al anumitor afecÈ›iuni materne în etiologia autismului.
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Factorii genetici și de mediu influențează riscul precoce de diabet de tip 1 la copii
- Sinuzita la copii - medicii pot identifica mai bine copiii care au nevoie de antibiotic
- Gemenii încep să vorbească mai târziu decât ceilalți copii
- Ce efect poate avea permisiunea copilului de a gusta alcool?
intră pe forum