Oamenii de știință avertizează că mpox ar putea deveni o amenințare globală serioasă pentru sănătate

Mpox, o infecție virală înrudită cu variola, este din ce în ce mai recunoscută ca o potențială amenințare globală emergentă, depășind contextul său geografic tradițional din Africa Centrală. Un grup de cercetători de la University of Surrey avertizează, într-o scrisoare publicată în Nature Medicine, că virusul mpox (anterior cunoscut sub denumirea de variola maimuței) își schimbă rapid modul de transmitere, ceea ce ar putea duce la epidemii de lungă durată și extinse geografic, în lipsa unor intervenții coordonate la nivel global.

Transformarea modului de transmitere: de la zoonoză la transmitere umană susținută

Mpox a fost inițial o boală zoonotică, transmisă de la animale la om, dar noile focare indică o tranziție clară către transmiterea de la om la om, în special prin contact fizic apropiat și prelungit. Această schimbare a condus la lanțuri de transmitere mai lungi și focare mai persistente, ceea ce sugerează o adaptare virală activă la gazda umană.

Unul dintre semnalele de alarmă ridicate de cercetători este asociat cu apariția și circulația cladei IIb, responsabilă pentru izbucnirea globală din 2022, precum și cu creșterea recentă a variantelor din clada I, considerate mai agresive din punct de vedere clinic. Virusurile din aceste clade par să acumuleze mutații genetice specifice, induse de enzime umane, care ar putea facilita adaptarea permanentă la gazda umană.

Vulnerabilități în controlul actual al bolii

Cercetătorii atrag atenția că sistemele actuale de control al mpox sunt insuficiente, iar neglijarea acestei amenințări ar putea duce la:

• Reapariția focarelor în multiple regiuni, inclusiv în Africa sub-sahariană, dar și în țări cu sisteme de sănătate avansate.
• Risc crescut pentru grupuri vulnerabile, precum copiii, care ar putea dezvolta forme mai severe ale bolii, deși nu s-a înregistrat până acum transmitere susținută în rândul acestora.
• Persistența virusului în mediu, datorită rezervorului animal, ceea ce face imposibilă eradicarea completă, spre deosebire de variola umană.

Limitările actuale și nevoile urgente identificate

Printre principalele lacune identificate de experți se numără:

• Capacitate limitată de diagnostic – testele rapide și accesibile sunt rare în multe regiuni.
• Tratamente antivirale inadecvate – opțiunile curente sunt limitate și greu accesibile în afara centrelor specializate.
• Lipsa producției locale de teste și tratamente, în special în regiunile endemice, ceea ce îngreunează răspunsul rapid la focare.

În opinia cercetătorilor, controlul eficient al mpox necesită investiții urgente în supraveghere, testare la punctul de îngrijire (point-of-care) și dezvoltarea de antivirale. În lipsa unor acțiuni coordonate la nivel internațional, mpox riscă să devină o amenințare endemică recurentă, cu impact major asupra sănătății globale.

Concluzii și apel la acțiune

Virusul mpox trece printr-o fază evolutivă activă, cu potențial de adaptare la transmiterea umană susținută. Această realitate transformă boala dintr-o infecție tropicală rară într-un pericol viitor potențial comparabil cu alte boli infecțioase emergente. Autorii scrisorii avertizează că timpul pentru acțiune este acum, înainte ca mpox să se transforme într-o criză sanitară globală greu de controlat.

Este necesar ca mpox să urce în prioritățile agendei de sănătate publică globală, prin:

• Consolidarea sistemelor de supraveghere epidemiologică
• Dezvoltarea de strategii preventive și terapeutice adaptate
• Cooperare internațională susținută și finanțare dedicată cercetării

Mpox nu este doar o boală „de nișă” a regiunilor tropicale – este un exemplu al modului în care virusurile zoonotice pot deveni probleme globale majore dacă nu sunt tratate cu seriozitate încă din fazele incipiente.