Obezitatea maternă și fumatul influențează riscul de obezitate al copiilor ca adolescenți sau adulți

Obezitatea este una dintre cele mai presante probleme de sănătate publică ale secolului XXI, asociată cu un risc crescut pentru boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și diverse forme de cancer. Studiul publicat în PLOS One explorează determinanții timpurii ai obezității folosind o abordare de tip life-course, adică pe parcursul întregii vieți, în cadrul cohortei britanice din 1958 (National Child Development Study - NCDS), una dintre cele mai longevive și detaliate baze de date longitudinale din lume.
Scopul principal a fost identificarea factorilor din copilărie și adolescență care prezic:

• Obezitatea sau supraponderabilitatea la 16 ani (O16)
• Obezitatea sau supraponderabilitatea la 42 ani (O42)
• Dezvoltarea obezității între 16 și 42 ani, la persoane care nu erau supraponderale la 16 ani (O16-42)

Designul studiului și variabilele analizate

Cercetarea a utilizat datele a 6.933 de participanți cu informații complete despre indicele de masă corporală (IMC) la vârstele de 16 și 42 ani. Analiza a fost retrospectivă și s-au inclus date din 7 etape de colectare, începând de la naștere și până la vârsta de mijloc.

Au fost analizați următorii predictori:

• Factori materni: IMC al mamei, fumatul în sarcină, vârsta mamei, tipul de naștere (naturală sau cezariană)
• Factori socioeconomici: clasa socială a tatălui la naștere
• Factori individuali: sexul copilului, greutatea la naștere, ordinea nașterii
• Stil de viață: frecvența exercițiului fizic la 33 ani (singurul comportament de sănătate disponibil cu suficiente date)

Rezultate principale

Obezitatea la 16 ani (O16)

• Fetele aveau un risc semnificativ mai mare de a fi supraponderale la 16 ani decât băieții.
• Obezitatea maternă a fost cel mai puternic predictor (OR: 4.33; CI 95%: 3.26-5.71).
• Fumatul matern (≥10 țigări/zi) a fost asociat cu un risc crescut.
• Nașterea prin cezariană s-a asociat cu o probabilitate mai mare de obezitate, posibil reflectând complicații metabolice perinatale.
• Clasa socială inferioară a tatălui a crescut riscul, comparativ cu categoriile „profesionist” sau „muncitori calificați”.

Incidența obezității între 16 și 42 ani (O16-42)

• Riscurile legate de factorii materni au persistat și în această etapă.
• Spre deosebire de O16, bărbații au fost mai predispuși decât femeile să dezvolte obezitate între 16 și 42 ani.
• Activitatea fizică la 33 ani a avut un efect protectiv clar doză-răspuns:

• 2-3 zile/săptămână: OR = 0.74
• 4-5 zile/săptămână: OR = 0.59
• zilnic: OR = 0.42

Obezitatea la 42 ani (O42)

• Profilul de risc a fost foarte similar cu cel al modelului O16-42, ceea ce sugerează că majoritatea cazurilor de obezitate la 42 ani s-au instalat între 16 și 42 ani.
• Riscul asociat cu obezitatea maternă a rămas extrem de puternic (OR = 3.90; CI 95%: 2.69-4.03).

Interpretare și implicații

Aceste constatări demonstrează că influențele materne și condițiile socioeconomice din copilărie au efecte de durată asupra riscului de obezitate, inclusiv până la mijlocul vieții adulte. Prezența unor factori de risc similari în două etape istorice distincte - copilăria cohortelor din 1958 (înaintea „pandemiei de obezitate”) și vârsta adultă mijlocie - susține teoria că determinismul individual nu explică pe deplin creșterea la nivel populațional a obezității.

Acest rezultat susține perspectiva lui Geoffrey Rose, potrivit căreia schimbările în incidența bolilor cronice trebuie explicate prin factori care operează la nivel de societate, nu doar prin caracteristici individuale.

Astfel, în timp ce factorii individuali (gen, stil de viață, factori perinatali) influențează riscul, creșterea bruscă a obezității observată la nivel global în ultimele decenii este mai probabil generată de factori de mediu: schimbări în sistemul alimentar, urbanizare, marketing agresiv și modificarea structurii muncii.

Concluzii și direcții pentru cercetări viitoare

• Obezitatea la vârsta adultă mijlocie este strâns legată de factori timpurii: obezitatea maternă, fumatul în sarcină, clasa socială a tatălui, sexul copilului și stilul de viață adult (activitate fizică).
• Influentele materne se extind până la cel puțin vârsta de 42 ani, subliniind importanța intervențiilor în perioada pre- și postnatală.
• Activitatea fizică regulată în jurul vârstei de 30-35 ani poate avea un efect protector substanțial împotriva obezității ulterioare.
• Studiul atrage atenția asupra nevoii de a măsura factorii de mediu și culturali în studiile epidemiologice, nu doar caracteristicile individuale.
• Este necesară extinderea cercetării la cohorte recente (copii din anii 2000-2020) pentru a evalua cum s-au schimbat predictorii obezității în contextul actual.

Concluzie generală: Obezitatea la vârsta adultă mijlocie este modelată de un cumul de factori biologici, comportamentali și socioeconomici, prezenți încă din copilărie. Înțelegerea acestor influențe poate orienta politici publice eficiente și intervenții preventive timpurii pentru a contracara efectele pe termen lung ale mediului obezogen modern.