Excelenta in chirurgia ortopedica miniminvaziva
ROmedic Cabinete medicale Bucuresti Cabinete Ortopedie pediatrică Ortopedie pediatrică Bucuresti

Hernia de disc lombara versus Durerea de spate

Hernia de disc lombara versus Durerea de spate

Durerea de spate afecteaza 75-85 % din populatie , care a cel putin o data in viata o durere de spate, 5 % o experimenteaza pentru prima oara in fiecare an
Este cea mai frecventa cauza de ‘’ iesire din circuit ‘’ pentru cei mai tineri de 45 ani si a treia ptr cei trecuti de aceasta varsta.
Multe cazuri se pot recupera fara tratament, ce e drept intr-o perioada mai lunga de timp si cu o rata a recidivelor mai mare. Sansele de reintoarcere la munca scad la 50 % daca bolnavul lipseste 6 luni, la 25 % daca lipseste 1 an si la 0 daca lipseste 2 ani. Impactul economic al durerii de spate este enorm
Cele mai frecvente cauze ale durerii de spate sunt :
-cele mai diagnosticate sunt de fapt nondiagnostice, reprezentate de durerea lombara nespecifica ( durerea comuna de spate +/- blocaj lombar si de boala degenerativa ( asa zisul reumatism al coloanei )
-cele specifice sunt reprezentate de fracturi prin compresie, spondilolisteza ( alunecare vertebrala ), boli maligne ( cancere ), spondilita anchilozanta, infectii si doar 2 % sunt radiculopatii sau asa-zise lombosciatice.

Discopatiile lombare se clasifica in :

Discopatie de faza I cand exista un plus de laxitate a discului intervertebral si o laxitate anormala la nivelul inelului pulpos si a inelului fibros, cu aparitia durerii la nivelul coloanei lombare, lombalgii care sunt pasagere (Lombalgia comuna).
In discopatia de faza II, procesele degenerative sunt mai grave, cu aparitia de fisuri in inelul fibros, fisuri prin intermediul carora nucleul pulpos se insinueaza si astfel duce la bombarea spre exterior a inelului fibros = PROTRUZIE DISCALA ( diagnostic RMN extrem de frecvent) ! Atentie : protruzia discala nu este Hernie de disc !
Discopatia lombara faza III, reprezinta PROLAPSUL ( hernierea) nucleului pulpos in canalul spinal si se imparte in 3 stadii :
stadiul I – iritarea radacinii nervoase- apare durere de tip nevralgic. Lomboradiculopatie de tip nevralgic
stadiul II – compresie- apar durere si parestezii, plus disparitia reflexelor osteotendinoase. Radiculopatie algoparestezica.
stadiul III – intreruperea radacinii nervoase - apar durere, parestezii si deficit functional al musculaturii. Radiculopatie algoparetica sau algoparalizie.
Discopatia lombara faza IV- discartroza
Hernia de disc lombara
Degenerescenta normala a structurilor discului intervertebral (DIV) printr-un proces de senescenta. Poate avea loc si degenerescenta precoce a DIV care poate fi genetica( cu structuri de colagen de slaba calitate) sau poate fi consecinta unor perturbari metabolice generale.
Cel mai frecvent afectate sunt persoanele din decada a-3a si a 4-a de viata, perioada in care modificarile degenerative au evoluat prin eforturi prea mari sau mobilizari exagerate.
Profesia se ia in considerare doar la varstele tinere. Sexul este implicat in egala masura, desi la varsta a 3a , femeile fac mai frecvent hernie de disc decat barbatii ( raport 2 : 1). Cea mai frecventa localizare este la nivel L4 – L5 si L5 - S1.

Simptome:

durere lombara veche , evoluand in crize din ce in ce mai lungi si la intervale din ce in ce mai mici sau debut brutal cu dureri lombare atroce. Durerea are de obicei un traiect dermatomal
In functie de stadiu apar si parestezii cu traiect radicular
Sciatica apare ca o agravare a starii pacientului, fie fara o cauza evidenta , fie favorizata de un efort modest
Tot in functie de stadiu pot aparea deficite motorii ( scadere de forta musculara) pe anumite grupe musculare( in functie de radacina afectata).
La bolnavii cu hernie de disc lombara joasa apare sindrom de coada de cal cu tulburari sfincteriene si sexuale,
Tratament:

initial tratamentul este simptomatic, presupunand repaus la pat si medicatie antialgica: analgezice, antiinflamatoare, tratamentul medicamentos va fi initiat si supravegheat de catre medic.
pacientul trebuie sa faca exercitiile recomandate de medic si de fizioterapeut pentru a putea relua activitatile uzuale
Obiective:

prevenirea recurentei afectarii coloanei si reducerea dizabilitatii date de durere
revenirea pacientului la activitatile zilnice
controlul posturii corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinului
cresterea/mentinerea fortei musculare
asuplizarea coloanei vertebrale lombare
indepartarea amortelii, cauzate de lezarea anumitor radacini nervoase.


Electroterapie

Un complex de metode ce au la baza folosirea curentului electric in scop terapeutic si profilactic. Se folosesc doua tipuri de curenti electrici: curent continuu (galvanic) si curent discontinuu de joasa, medie si inalta frecventa. Curentii de joasa frecventa sunt curentii diadinamici, TENS, Trabert.
Prin folosirea combinata a curentilor se obtin simultan efecte analgetice, antialgice, decontracturante, vasculotrofice, de stimulare musculara.

Ultrasunetele se utilizeaza pentru efectele analgetice, vasodilatatorii, miorelaxante pe care le induc. Cu ajutorul ultrasunetelor sunt introduse in organism anumite substante, in scop terapeutic ( antiinflamator, analgezic, decongestiv).

Kinetoterapia

Kinetoterapia ( gimnastica medicala ) este prescrisa de medic in functie de stadiul in care se afla boala : • acut-de inceput ( durere intensa, bolnavul nu-si poate calma durerile nici culcat, prezinta contractura lombara, cu sau fara limitarea mobilitatii ),
• subacut ( durerile din culcat au disparut, bolnavul se poate misca in pat fara dureri, se poate deplasa prin camera, poate sa stea pe un scaun un timp mai mult sau mai putin limitat, durerea fiind suportabila daca nu-si mobilizeaza coloana ),
• cronic ( permite pacientului sa-si mobilizeze coloana, durerile fiind moderate, astfel incat nu-l mai forteaza sa adopte autoblocarea lombara ; in picioare si la mers durerile pot aparea dupa o perioada lunga de timp ; pot persista contracturi paravertebrale ), de remisiune completa ( intre perioadele de boala evidentiate clinic )

In perioada acuta se recomanda:

1. reechilibrarea pacientului din punct de vedere reactiv –stat pe burta cu o perna sub abdomen/ pe o parte cu genunchii indoiti, presand pe aceeasi zona cu perna/patul cu capul usor inclinat in jos/mangaierea blanda a zonei lombare si caldura neutra in zona lombara
2.relaxarea generala pentru scaderea starii de tensiune psihica determinata de durere si pentru decontracturare generala, inclusiv a zonei spatelui-exercitii de respiratie profunda, cu expiratie prelungita si zgomotoasa
3. scaderea iritatiei nervului ( cand exista ) prin :

A. adoptarea unor pozitii ce atenueaza durerea –pe spate, cu capul si umerii ridicati pe o perna, genunchii indoiti cu un sul sub ei, picioarele sprijinindu-se pe talpi
- pe o parte, cu genunchii indoiti
- pe spate, cu soldurile si genunchii la 90 grade, cu gambele sprijinite pe un scaunel
-oricare alta pozitie ce atenueaza durerea
B.tractiuni vertebrale la pat- pentrurelaxarea musculaturii lombare tensionate ( care creste durerea prin intrarea intr-un cerc vicios pe care il intretine ).

In perioada subacuta-continuarea exercitiilor de relaxare a musculaturii lombare, trebuie tinut cont ca aproape toti pacientii cu dureri lombare recidivante au o lipsa de suplete a musculaturii ( ceea ce face ca la o aplecare in fata sau la ‘’rasucirea’’ coloanei lombare sa se intinda usor un tendon sau un muschi si sa apara durerea, o miscare identica la o persoana cu elasticitate normala fiind bine tolerata si neproducand simptome )
Programul Williams cuprinde 2 faze pentru acest sadiu, care se succed la interval de 2 saptamani in cazul unei evolutii favorabile.

Program Williams faza 1
Ex 1-intins pe spate, genunchii indoiti si incet permitandu-le sa ‘’cada’’ pe podea in pozitia intinsa, relaxat ; se repeta de 5 ori ( pentru promovarea flexibilitatii lombare si a ischiogambierilor-musculatura posterioara a coapsei )
Ex 2-intins pe spate, flecteaza genunchii, apoi se aduc ambii genunchi deasupra pieptului si cu ambele maini se trage de genunchi spre piept, se tine aceasta pozitie pana se numara la 10, apoi se revine la pozitia de start cu picioarele intinse ; se repeta de 3 ori ( pentru promovarea flexibilitatii lombare si a ischiogambierilor )
Ex 3-intins pe spate cu picioarele pe podea, mainile unite in spatele gatului, se ridica un genunchi cat se poate de aproape catre piept ; se mentine pozitia cat se numara pana la 10 ; se revine in pozitia neutra initiala si se repeta cu piciorul opus pana fiecare picior a fost indoit de 5 ori ( pentru elasticitatea lombara, ischiogambieri, iliopsoas, pentru a creste puterea musculaturii abdominale )
Ex 4-intins pe spate cu mainile deasupra capului si cu genunchii indoiti, se incearca lipirea zonei lombare de podea si in acelasi timp se contracta musculatura abdominala ; se mentine aceasta pozitie pana la 10 si se repeta de 5 ori ( pentru cresterea puterii musculaturii abdominale superioare si inferioare )
Ex 5-in sezut pe scaun cu mainile pe langa corp, aplecarea capului intre genunchi, permitand mainilor sa ajinga pe podea ; se mentine pozitia pana se numara la 3 ; se aduce corpul in pozitia initiala ; se repeta de 5 ori ( pentru elasticitate lombara si a ischiogambierilor, se creste forta musculaturii lombare inferioare )
Ex din faza 1 trebuie facute de 2 ori/zip tr o perioada de 4 saptamani ; daca la sfarsitul acestei perioade pacientul nu a avut dificultati in performarea exercitiilor, se pot adauga ex de faza 2

Program Williams faza 2
Ex 1-intins pe spate, se indoaie ambii genunchi, picioarele sunt pe podea ; se roteaza bazinul si picioarele spre stanga si apoi spre dreapta ; se repeta de 5 ori ( pentru promovarea elasticitatii lombare si a ischiogambierilor )
Ex 2-intins pe spate, se ridica un picior deasupra podelei, se mentine pana la 10, apoi se revine cu piciorul pe podea ; se repeta de 5 ori ( pentru cresterea fortei musculaturii abdominale )
Ex 3-in picioare tinand mainile pe un scaun/masa ; genuflexiune cu revenire in pozitia initiala ( ptr cresterea fortei musculaturii anterioare a coapsei-cvadriceps )
Ex 4-intins pe spate cu picioarele intinse la maxim, se ridica un membrul inferior maxim posibil fara sa se produca disconfort ; se revine lent la pozitia initiala si se ridica apoi MI opus ; se executa de 5 ori cu fiecare picior ( pentru promovarea flexibilitatii lombare, ischiogambieri, iliopsoas )
Ex 5-pe spate cu ambele MI ( membrele inferioare ) intinse , se aduce piciorul drept pe genunchiul stang ; se roteaza genunchiul flectat spre dreapta si apoi spre stanga in masura confortului ; se repeta apoi cu MI opus , de 5 ori de fiecare parte ( pentru elasticitatea rotatoare a soldurilor )
Ex 6-in picioare, relaxat prin inspir si expir amplu, se apleaca in fata usor trunchiul din solduri, cu genunchii intinsi ; se incearca atingerea podelei cu degetele mainilor ; se repeta de 5 ori ( pentru elasticitatea lombara si IG )

Ex din faza a 2 a trebuie facute de 2 ori/zi timp de 4 luni ; daca la sfarsitul acestei faze totul se desfasoara confortabil, se poate trece la la faza 3

In perioada cronica se continua cresterea supletii lombare si tonifierea musculaturii slabe
Cresterea supletii lombare :
-prin exercitii de basculare a bazinului-Faza 3 a programului Williams ( sunt esentiale ptr pacientii la care se accentueaza durerea la cresterea curburii lombare-a lordozei, pot agrava simptomatologia in unele cazuri, cand nu se executa ; cei care beneficiaza sunt urmatoarele categorii : pacientii cu cresterea marcata a curburii lombare, obezii cu distributie abdominala, cei la care mersul in pozitie dreapta este inconfortabil, cei care au simptomatologie cand stau pe spate /burta, dar nu si pe o parte cu soldurile si genunchii indoiti, cei la care cand testarea flexiei lombare este mai putin dureroasa si mai liber realizata decat extensia lombara )
Initial ex ercitiile se efectueaza in pat, apoi pe o suprafata ferma si, in final, in picioare ; de retinut inca o data ca obiectivul principal il reprezinta aplatizarea curburii-lordozei lombare
Ex 1-intins pe spate cu o perna sub cap, soldurile si genunchii sunt flectati, picioarele pe podea, cu calcaiele destul de apropiate de fese ; pacientul preseaza ferm lomba pe podea, contractand muschii fesieri si abdominali ; dupa, este basculat bazinul prin ridicarea feselor de pe podea, dar cu mentinerea contactului lombei aplatizate ; cea mai frecventa eroare este reprezentata de ridicarea si a zonei lombare impreuna cu fesele, crescand astfel curbura lombara si obtinand efectul contrar-accentuarea durerii ; se efectueaza de 10 ori de 2 ori/zi, treptat ajungandu-se la 20 de 2 ori/zi la cei peste 50 ani, respectiv 40 de 2 ori/zi la ceilalti ; gradat dupa o perioada de timp, flexia soldurilor si a genunchilor este redusa pana ajung sa fie intinse complet ; dupa 4 saptamani se poate trece la ex din picioare.
Ex 2-in picioare, cu spatele la perete si calcaiele la 25-30 cm de acesta ; se aplica sacrul si lomba aplatizate pe perete ; se apropie treptat calcaiele de perete, mentinind contactul lombei cu acesta

TONIFIEREA MUSCULATURII SLABE ( ABDOMINALE SI EXTENSOARE LOMBARE )
Scopul este ca trunchiul inferior sa realizeze o pozitie neutra a bazinului si de asemenea o presiune de abdominala de preluare a unei parti din presiunea transmisa discurilor dintre vertebre
Pozitia neutra a bazinului este conditionata de intinderea musculaturii extensoare ( extensorii paravertebrali si psoasiliacul ), dar si de tonifierea abdominalilor ( care trag in jos de pubis ) si a fesierilor ( care trag in jos de fata posterioara a bazinului )-deci muschii care vor realiza bascularea bazinului cu delordozare
Ex 1-intins pe spate, cu genunchii indoiti la 90 grade si lipiti unul de altul, talpile pe pat ; se incearca ridicarea lor spre tavan, tot timpul zona lombara in contact cu patul ( cea mai buna contractie concomitenta a musculaturii lombare si abdominale ) ; se poate realiza progresiv cu genunchii tot mai intinsi, dar avand grija ca zona lombara sa ramana in contact cu patul
Ex 2-intins pe pat, cu genunchii la 90 grade, talpile pe pat ; se ridica capul-umerii-trunchiul ( bratele intinse ), pana cand palmele ajung la 10 cm, apoi se revine ( pentru dreptii abdominali ) in continuare, ridicarea trunchiului se face cu mainile lateral de genunchi ( stanga-dreapta )
Ex 3-in patrupedie, pentru corectarea lordozei lombare-se suge peretele abdominal, se mentine 5-6 secunde, se repeta-ptr transversul abdominal

IN FAZA DE REMISIUNE COMPLETA, se face un program de prevenire a recidivelor, asa-zisa ‘’scoala a spatelui’’ , cu 3 obiective principale :
1. constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare si a bazinului
2.’’inzavorarea’’ ( inlacatarea ) coloanei lombare
3.mentinerea fortei musculare ( musculatura trenului inferior si fesierii )
 
Programare