Ortokinetic

Dr. Beatrice Constandache, Medic Specialist Medicină Sportivă,

                                                      Educator medical acreditat World Rugby,

                                                      Medic loturi naţionale FRR

 

Terapia cu celule stem prezintă un interes din ce în ce mai mare în sfera medicală, dat fiind faptul că premisa de la care se porneşte, mai cu seamă în domeniul sportului de performanţă, este recuperarea cât mai rapidă şi cât mai eficientă pe termen lung a unui sportiv accidentat. Dimensiunea medicală pe care celulele stem reuşesc să o schiţeze prin caracterele de regenerare a structurilor biologice a determinat un impact fenomenal asupra atleţilor din întreaga lume, mai ales a celor cu un înalt nivel competiţional, la care recuperarea după efortul fizic susţinut este din ce în ce mai anevoioasă și trebuie efectuată cât mai rapid posibil, pentru ca sportivul să îşi păstreze performanţele de top cât mai mult cu putinţă.

Originea celulelor stem

Pentru organism, celulele stem reprezintă materia primă în crearea şi definitivarea tipurilor de ţesuturi de origini diferite. Acest lucru le conferă, implicit, abilitatea de restaurare a structurii arhitecturale şi a funcţiei tisulare sau de refacere a organelor afectate patologic. Celulele stem pot proveni din stadiul incipient embrionar (celule stem embrionare), din săptămâna 10 de gestaţie (celule stem fetale), din cordonul ombilical (celule stem din cordul ombilical), celule stem induse pluripotente şi celule stem adulte, aflate în componenţa celulelor din organismul adultului.

În tratamentul cu celule stem se utilizează două categorii de celule: stem embrionare şi mezenchimale (adulte). Din perspectiva medicinei sportive este utilizat doar tratamentul cu celule adulte, atât din considerente medicale, cât şi din considerente etice.

In ce cazuri se poate aplica terapia cu celule stem?

Accidentările sportive pot leza osul, tendonul, muşchii, cartilajele, articulațiile, tegumentele. Leziunile degenerative tendinoase vor răspunde favorabil la terapie, precum şi cele de cartilaj sau de părţi moi, întrucât vindecarea leziunilor musculo-scheletale este dependentă de stimularea celulelor mezenchimale din măduvă. Un răspuns pozitiv în implementarea terapiei cu celule stem mezenchimale provine de la patologiile cu caracter inflamator de tipul tendinitelor la nivel plantar, ahilean, rotulian, de tipul epicondilitelor, rupturilor de tendon, rupturilor musculare.

În practică au fost evidenţiate situaţii când această terapie a rezolvat cu succes o accidentare la nivel cervical, zonă în care intervenţia chirurgicală era deosebit de delicată. (Cazul sportivului Peyton care a ales această terapie şi a venit special în Europa să îi fie aplicată în anul 2006, când tratamentul cu celule stem era înca în fază experimentală).

Celulele stem recoltate din măduva osoasă sunt folosite pentru regenerarea țesuturilor osoase, cartilaginoase, mușchi, tendoane și celule sangvine. Un experiment medical de acest gen întreprins în cazul unui sportiv din liga națională americană de fotbal a relevat unele carenţe în cercetarea acestui tip de tratament cu privire la refacerea celulei nervoase. În speţă, tratamentul cu celule stem nu a dat rezultatele aşteptate în cazul particular al acestui sportiv, care prezenta hernie de disc la nivel cervical în urma unei accidentări pe teren. Celulele stem implantate nu au condus la refacerea legăturilor nervoase afectate de discurile herniate.

Rezultate spectaculoase s-au înregistrat şi prin utilizarea terapiei plasmă bogată în trombocite. În acest sens au fost raportate refaceri de articulaţii (genunchi, gleznă), care au permis jucătorului astfel tratat să se întoarcă la antrenamentul intensiv al sportului practicat, la numai două săptamâni de la accidentare. Mai mult decât atât, sportivul a înregistrat preformanță la nivel maxim în competiţiile respective.

De regulă, medicii care aplică tratamentul cu celule stem aleg să nu introducă factori de creştere nici măcar în limita minimă admisă pentru aceste terapii (pentru cazul pacienţilor care nu sunt sportivi de performanţă supuşi rigorilor agențiilor anti-doping.) rezultatele fiind la fel de spectaculoase ca şi în cazul în care s-ar fi folosit human growth hormone.

Procedura aplicării tratamentului

Celulele stem se extrag de la nivelul măduvei osoase printr-o puncţie. Procesul de vindecare constă în injectarea la locul leziunii sau a regiunii afectate a celulelor multipotente originare din măduva osoasă proprie pacientului, centrifugate anterior, cu scopul de a facilita procesul de regenerare. La atleţi, terapia cu celule este interzisă doar în cazul în care se găseşte în componenţa sa o substanţă de genul hormonului de creştere uman.

Avantajele terapiei

Performanţele evidente de recuperare şi timpul redus al acestei recuperări au determinat mai multe ramuri sportive să accepte tratamentul cu celule stem pentru refacerea sportivilor accidentaţi. Rezultatele pozitive înregistrate au determinat şi ligile profesioniste de sport să ia în considerare necesitatea recurgerii la acest tratament şi, ca atare, să analizeze posibilitatea permiterii unor asemenea tratamente menite să conducă la recuperarea rapidă şi totală fără alte consecinţe negative, asupra sănătatii sportivului. Un alt avantaj îl reprezintă înlăturarea riscului de compromitere a carierei sportive a pacientului.

Criterii de recomandare a terapiei în cazul sportivilor

• Existenţa unei leziuni grave care depăşeşte resursele proprii de autorefacere a organismului.
• Existenţa unei stări generale optime care să îi permită acestuia intervenția minim-invazivă cu celule stem pe un organism fără patologii subiacente, care să îi declanşeze procese fiziopatologice de altă natură decât cea urmărită prin acest procedeu.
• Un aviz medical emis de medicul echipei sau al unui medic agreat de forurile sportive în vederea stabilirii oportunităţii folosirii acestui gen de tratament.
• Medicul ar trebui să îşi dea avizul folosirii acestei proceduri numai în scopul vindecării sportivului, nu în scopul creşterii performanţelor sportive ale acestuia.
• Scopul tratamentului să fie vindecarea sportivului urmărit.

Se recomandă ca aceasta terapie sa fie considerata ultima soluţie, ceea ce presupune oferirea priorității unor tratamente convenţionale conservatoare. Dacă acestea au ca rezultat o recuperare optimă astfel încât să nu mai se impună intervenţia chirurgicală, ele sunt de preferat. Aplicarea terapiei cu celule stem, în cazul in care terapiile conventionale nu au efectul dorit, s-a dovedit a fi în măsură să salveze nu numai sănătatea, ci să permită totodată şi continuarea sau prelungirea, după caz, a carierei sportive.