Parestezia reziduală în intervenția chirurgicală (laminoplastie) pentru mielopatia cervicală spondilotică

©

Autor:

Parestezia reziduală în intervenția chirurgicală (laminoplastie) pentru mielopatia cervicală spondilotică

Publicat în revista "Spine" pe 21 decembrie 2023, acest studiu a fost conceput ca o cercetare prospectivă pe mai multe centre, având ca obiectiv identificarea incidenței paresteziilor reziduale după intervenția chirurgicală pentru mielopatia cervicală degenerativă (DCM) și demonstrarea impactului acestor simptome asupra rezultatelor clinice și a satisfacției pacienților.

Contextul studiului

Intervenția chirurgicală pentru mielopatia cervicală degenerativă are ca scop îmbunătățirea și/sau prevenirea deteriorării ulterioare a funcției fizice și a calității vieții. Cu toate acestea, pacienții adesea nu sunt mulțumiți de tratamentul pentru mielopatie când prezintă parestezii reziduale severe, chiar dacă funcția fizică și calitatea vieții sunt îmbunătățite după intervenția chirurgicală.

Metodologie

Studiul a inclus 187 pacienți care au suferit o laminoplastie pentru mielopatie cervicală degenerativă.

 

Toți pacienții au fost împărțiți în două grupuri pe baza scorului lor pe scala analogică vizuală pentru parestezia extremităților superioare la 1 an după operație (>40 vs ≤40 mm). Factorii preoperatori, schimbările în scorurile clinice și factorii radiografici, precum și scalele de satisfacție la 1 an după operație au fost comparate între grupuri. S-au utilizat modele de regresie liniară și logistică cu efecte mixte pentru a ajusta confuzorii.

Rezultate

În total, 86 din 187 pacienți au prezentat parestezie reziduală severă la 1 an după operație. Scorurile preoperatorii ale scalei de durere orientate către pacient au fost semnificativ asociate cu parestezia reziduală postoperatorie (P=0.032). Un model cu efecte mixte a demonstrat că pacienții cu parestezie reziduală severă postoperatorie au arătat îmbunătățiri semnificativ mai mici în calitatea vieții (P=0.046) și mielopatie (P=0.037) decât pacienții fără parestezie reziduală ușoară/severă. Analiza de regresie logistică a identificat că parestezia reziduală a fost semnificativ asociată cu satisfacția scăzută a tratamentului, independent de îmbunătățirile în mielopatie și calitatea vieții (raportul de șanse ajustat: 2,5, P=0.010).

Concluzie

În total, 45% dintre pacienții cu mielopatie cervicală degenerativă au demonstrat parestezie reziduală severă la 1 an după intervenția chirurgicală. Acești pacienți au arătat o satisfacție semnificativ mai proastă a tratamentului, chiar și după luarea în considerare a îmbunătățirilor în mielopatie și calitatea vieții. Astfel, la pacienții care experimentează durere preoperatorie mai mare, abordările multidisciplinare pentru parestezia reziduală, inclusiv medicamentele pentru durerea neuropatică, ar putea conduce la o satisfacție clinică mai mare.

 

Mielopatia cervicală degenerativă

Mielopatia cervicală degenerativă (DCM) reprezintă o afecțiune progresivă a coloanei vertebrale ce afectează măduva spinării la nivelul gâtului (coloana cervicală). Această condiție este cauzată de uzura și deteriorarea discurilor intervertebrale și a vertebrelor cervicale, proces care face parte din îmbătrânirea naturală a corpului. Pe măsură ce discurile intervertebrale se degradează, acestea pot duce la formarea de osteofite (ciocuri osoase), hernii de disc sau îngustarea spațiului spinal, punând presiune pe măduva spinării și pe nervii adiacenți. Această presiune poate interfera cu funcția normală a măduvei spinării și poate cauza o serie de simptome neurologice.

 

Simptomele DCM pot varia în intensitate și includ:

  • Amorțeală, slăbiciune sau furnicături în brațe, mâini, picioare sau picioare.
  • Dificultăți de coordonare, în special în mers și echilibru.
  • Pierderea controlului asupra vezicii urinare sau intestinelor în cazurile severe.
  • Durere în gât, umeri sau brațe.

 

Intervenția chirurgicală

Tratamentul pentru DCM depinde de severitatea simptomelor și de gradul de afectare a funcției neurologice. În cazurile ușoare, tratamentul conservator, inclusiv medicația pentru durere, terapia fizică și modificările stilului de viață, poate fi suficient. Cu toate acestea, pentru pacienții cu simptome moderate până la severe sau pentru cei în care simptomele progresează rapid, intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru a ameliora presiunea asupra măduvei spinării și pentru a preveni deteriorarea neurologică suplimentară.

 

Intervenția chirurgicală pentru DCM are scopul de a:

  • Decomprima măduva spinării și nervii afectați.
  • Stabiliza coloana vertebrală cervicală dacă este necesar.
  • Ameliora simptomele neurologice și a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

 

Tehnicile chirurgicale variază și pot include laminoplastia, discectomia cervicală cu sau fără fuziune spinală și corpectomia cervicală, în funcție de localizarea și extinderea compresiei asupra măduvei spinării și de starea generală a pacientului.

 


Data actualizare: 21-02-2024 | creare: 21-02-2024 | Vizite: 224
Bibliografie
Tamai, K., et al. (2023).
Residual Paresthesia after Surgery for Degenerative Cervical Myelopathy: Incidence and Impact on Clinical Outcomes and Satisfaction.
Spine.
doi.org/10.1097/BRS.0000000000004907.
https://journals.lww.com/spinejournal/abstract/9900/residual_paresthesia_after_surgery_for.543.aspx

Image by peoplecreations on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm: