Pentru a combate boala ficatului gras non-alcoolic, alegeți exercițiile aerobice (studiu)

Un studiu recent, publicat în jurnalul Metabolism și efectuat pe modele animale, a adus noi informații despre lupta împotriva bolii ficatului gras non-alcoolic, o afecțiune răspândită la nivel mondial care afectează aproape un sfert din populația globală. Conducătorul studiului, Profesorul María Isabel Hernàndez-Alvarez de la Universitatea din Barcelona, împreună cu colaboratorii săi de la Universitatea din Chile și Universitatea Pontificală Catolică din Chile, au explorat modul în care exercițiile aerobice pot influența evoluția acestei boli.
Boala ficatului gras non-alcoolic se caracterizează prin acumularea excesivă de picături lipidice în celulele hepatice. Studiul a arătat că exercițiile aerobice, adică activitatea fizică moderată desfășurată pe o perioadă îndelungată, contribuie la metabolizarea grăsimilor prin reducerea dimensiunii acestor picături lipidice, ceea ce duce la diminuarea severității bolii. Cercetătorii au descoperit că cerințele energetice induse de exercițiu determină schimbări în relațiile dintre picăturile de grăsime și mitocondrii, organitele celulare care generează energia necesară metabolismului.

Interesant este că această interacțiune între picăturile lipidice și mitocondrii pare să se producă într-o populație specifică de mitocondrii, numită mitocondrii peridroplet. Aceasta duce la o oxidare mai intensă a lipidelor în această populație de mitocondrii, contribuind astfel la prevenirea progresiei bolii.

Studiul a evidențiat, de asemenea, un rol crucial al proteinei mitofusina 2 (Mfn-2), localizată în membrana externă a mitocondriilor. Aceasta modifică modul în care picăturile lipidice comunică cu mitocondriile specifice, influențând astfel procesul de oxidare a grăsimilor. Cercetătorii au observat o scădere a acizilor grași saturați în membranele mitocondriale hepatice la animalele care au efectuat exerciții fizice, sugerând o creștere a fluidității membranei mitocondriale. În cazul șoarecilor lipsiți de gena Mfn-2, nu s-au observat schimbări semnificative în metabolismul acizilor grași ca răspuns la exercițiu, ceea ce indică un rol important al proteinei Mfn-2 în reglarea compoziției acizilor grași ai membranelor mitocondriale în urma activității fizice.

Aceste descoperiri sugerează că proteina Mfn-2 ar putea regla curbura membranei mitocondriale și promova oxidarea grăsimilor în mitocondriile specifice, prin interacțiunea sa cu fosfolipidele membranei. Astfel, studiul oferă o bază pentru cercetări viitoare privind mediatorii și mecanismele moleculare care ar putea contribui la dezvoltarea de noi strategii de prevenire a progresiei bolii ficatului gras non-alcoolic. Cercetătorii subliniază posibilitatea ca manipulările terapeutice ale nivelurilor și activității Mfn-2 să poată îmbunătăți inflamația și fibroza asociate cu această boală, deschizând astfel noi perspective pentru tratamentul acestei afecțiuni.

sursa: News Medical