Identificarea din timp a factorilor de risc pentru boala ficatului gras non-alcoolic poate reduce riscul de a dezvolta boala

Boala ficatului gras non-alcoolic (FGNA) a devenit o epidemie, similară cu alte boli netransmisibile, precum cancerul, obezitatea, bolile cardiovasculare și diabetul. Într-un articol de revizuire recent, cercetătorii abordează mecanismele majore care sunt implicate în patogeneza FGNA și a diabetului de tip 2, două afecțiuni adesea apărute simultan. În cele din urmă, folosind o abordare holistică, cercetătorii propun soluții pentru prevenirea și tratamentul personalizat al FGNA în viitor.
La nivel mondial, peste 25% dintre adulți și 3-10% dintre copii au FGNA. Cifrele cresc semnificativ atunci când sunt luați în calcul adulții sau copiii cu obezitate și/sau diabet. În prezent, aproximativ 40% dintre copiii cu obezitate și/sau diabet suferă de FGNA, în timp ce în cazul adulților procentul este de 60%. Cifrele sunt considerate alarmante, deoarece FGNA crește riscul de boli hepatice avansate (de exemplu ciroză hepatică, cancer hepatic) și boli cardiometabolice (de exemplu boli cardiovasculare sau diabet de tip 2).

Interacțiunea dintre FGNA și diabet amplifică impactul ambelor boli, similar cu modul în care un stil de viață nesănătos poate crește riscul de dezvoltare al unor boli netransmisibile, cum ar fi cancerul și bolile cardiovasculare. Este important, subliniază autorii, faptul că aceleași mecanisme (inflamație subclinică, niveluri ridicate de glucoză și rezistență la insulină) cresc, de asemenea, riscul unei forme severe de COVID-19.

„Căile metabolice reprezintă cheia pentru înțelegerea motivelor pentru care se dezvoltă FGNA. Prin urmare, este necesar să folosim o abordare holistică pentru a studia patogeneza bolii. Această procedură implică integrarea cunoștințelor despre factorii de risc nemodificabili, cum ar fi ficatul gras determinat genetic, depozitarea nesănătoasă a grăsimilor, redistribuirea grăsimii asociată îmbătrânirii și scăderea masei musculare. În plus, factorii de risc modificabili, cum ar fi malnutriția în stadiile incipiente și ulterioare ale vieții și riscurile metabolice, cum ar fi nivelurile ridicate de glucoză și insulină, trebuie identificați și tratați din timp”, declară autorul studiului, profesorul Norbert Stefan de la Universitatea din Tübingen.

Autorii revizuirii consideră faptul că, în viitor, aplicarea acestor concepte va permite un prognostic personalizat de risc, cât și un tratament individualizat al FGNA. În plus, cercetătorii vor putea dezvolta în mod specific programe specifice pentru modificarea stilului de viață și medicamente pentru subtipurile respective pe baza diferitelor aspecte ale acestei boli.

sursa: News Medical