Pentru sănătatea metabolică este mai importantă reducerea carbohidraților decât a caloriilor

Un studiu realizat de Universitatea din Surrey și publicat în European Journal of Nutrition în anul 2024 propune o nouă perspectivă asupra strategiilor de îmbunătățire a sănătății metabolice. Contrar tendinței populare de a reduce drastic caloriile prin diete de tip post intermitent, cercetarea sugerează că reducerea carbohidraților, fără a recurge la restricții calorice severe, ar putea oferi beneficii metabolice similare și, poate, mai sustenabile pe termen lung.
Dietele de tip post intermitent, bazate pe alternarea unor perioade de alimentație normală cu perioade de restricție calorică accentuată, au câștigat popularitate datorită efectelor pozitive observate asupra metabolismului și greutății corporale. Totuși, respectarea acestui regim poate fi dificilă pentru multe persoane din cauza senzației accentuate de foame și a provocărilor sociale și emoționale asociate.

În același timp, cercetătorii au fost interesați să exploreze dacă anumite componente ale dietei, mai ales carbohidrații, au un impact specific asupra metabolismului, independent de aportul caloric total. Ipoteza a fost că restricția carbohidraților ar putea stimula modificări metabolice favorabile, fără a necesita o scădere semnificativă a caloriilor.

Despre studiu

Participanți și design

Cercetarea a inclus persoane cu vârste cuprinse între 20 și 65 de ani, toate fiind supraponderale sau cu obezitate. Fiecare participant a urmat, timp de o zi, trei tipuri diferite de plan alimentar:

• O dietă standard, cu un aport normal de carbohidrați.
• O dietă săracă în carbohidrați, dar cu un aport caloric echilibrat.
• O dietă săracă în carbohidrați, combinată cu o restricție calorică severă.

Scopul a fost de a evalua dacă simpla scădere a carbohidraților, indiferent de aportul caloric total, influențează pozitiv markerii metabolici și capacitatea organismului de a gestiona un aport ridicat de grăsimi.

Evaluarea efectelor metabolice

Participanții au fost monitorizați pentru o serie de parametri metabolici cheie, inclusiv:

• Nivelurile trigliceridelor din sânge.
• Utilizarea grăsimilor ca sursă principală de energie.
• Răspunsul organismului la o masă bogată în grăsimi.
• Senzația de foame și consumul alimentar ulterior.

Prin acest design, cercetătorii au dorit să distingă efectele izolate ale restricției de carbohidrați de cele ale restricției calorice generale.

Rezultate

Beneficiile reducerii carbohidraților

Ambele diete sărace în carbohidrați, indiferent dacă au inclus sau nu o restricție calorică severă, au demonstrat efecte metabolice pozitive comparabile:

• Nivelurile trigliceridelor au scăzut după mesele bogate în grăsimi, ceea ce sugerează o mai bună procesare a lipidelor și un risc potențial redus pentru boli cardiovasculare.
• Organismul participanților a trecut într-o stare metabolică orientată spre arderea grăsimilor pentru energie, un mecanism benefic pentru sănătatea metabolică generală.

Aceste rezultate indică faptul că eliminarea carbohidraților din alimentație, chiar fără o reducere drastică a caloriilor, poate reproduce unele dintre efectele metabolice pozitive ale postului intermitent.

Impactul asupra foamei și aderenței la dietă

Participanții au raportat un nivel crescut de foame în zilele cu alimentație săracă în carbohidrați. Cu toate acestea, cercetătorii au observat că această senzație sporită de foame nu a dus la un consum alimentar crescut în următoarele două zile. Acest aspect este esențial, deoarece sugerează că organismul s-ar putea adapta la o astfel de dietă, făcând-o mai sustenabilă pe termen lung.

Dr. Adam Collins, coautor al studiului și profesor asociat de nutriție la Universitatea din Surrey, a subliniat că „reducerea periodică a aportului de carbohidrați ar putea reprezenta o strategie mai accesibilă și mai ușor de urmat pentru menținerea și îmbunătățirea sănătății metabolice".

Concluzii

Studiul aduce o contribuție valoroasă la înțelegerea strategiilor nutriționale eficiente pentru optimizarea sănătății metabolice. Principala concluzie este că restricția de carbohidrați, chiar și fără o scădere accentuată a aportului caloric total, poate induce beneficii metabolice similare cu cele ale postului intermitent.

Aceste descoperiri pot avea implicații semnificative pentru managementul unor afecțiuni frecvente, precum:

• Diabetul zaharat de tip 2.
• Bolile cardiovasculare.
• Obezitatea.

În plus, faptul că reducerea carbohidraților nu a dus la o creștere compensatorie a aportului alimentar ulterior sugerează că această abordare ar putea fi mai ușor de menținut pe termen lung în comparație cu dietele bazate pe restricții calorice drastice.

Pentru viitor, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua efectele pe termen lung ale acestei strategii și pentru a determina cum poate fi integrată în programele personalizate de prevenție și tratament metabolic.