Persoanele din familii cu longevitate excepțională au un risc mai scăzut de boală arterială periferică

În cadrul unui studiu publicat în Aging (Aging-US), cercetătorii au examinat prevalența și factorii de risc ai bolii arteriale periferice ocluzive la adulții în vârstă, analizând în paralel determinările genetice asociate cu indicele gleznă-braț (ABI). Studiul s-a desfășurat în rândul participanților înscriși în Long Life Family Study (LLFS), un proiect care a inclus persoane foarte longevive și descendenții lor, în mai multe centre din Statele Unite.
Boala arterială periferică se caracterizează prin stenoza și/sau obstrucția arterelor (altele decât cele coronariene și cerebrale), afectând în special arterele membrelor inferioare și putând genera claudicații, crampe și oboseală recurentă. Deși este frecvent asimptomatică, prezența bolii arteriale periferice crește riscul de evenimente cardiovasculare, inclusiv coronariene sau cerebrovasculare.

Pentru diagnostic, un instrument central este indicele gleznă-braț (IGB), raportul dintre tensiunea arterială sistolică la nivelul gleznei și cea la nivelul brațului. Un indice gleznă-braț <0,90 indică boală arterială periferică. Factorii de risc cunoscuți pentru boala arterială periferică includ vârsta înaintată, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia și boala renală. Studii anterioare au semnalat existența unor variante genetice asociate scăderii ABI și bolii arteriale periferice, însă majoritatea dovezilor se concentrează pe regiunea cromozomială 9p21, fără a se fi stabilit încă un consens asupra altor regiuni genetice importante.

Despre studiul actual

Long Life Family Study (LLFS) este o cercetare multicentrică, axată pe evaluarea familiilor cu longevitate excepțională. Au fost incluși 3.006 participanți:

• Probanzi foarte longevivi (vârsta medie de 89 ani),
• Descendenți (copii) de ~60 ani,
• Soți/soții ai descendenților, ca grup de control.

Au fost măsurate:

• Indicele gleznă-braț (ABI) pentru evaluarea statusului vascular periferic,
• Prevalența bolii arteriale periferice (ABI <0,9),
• Parametri clinici (tensiune arterială, diabet, funcție renală, profil lipidic, fumat, etc.),
• Profilul genetic (atât prin genomewide association studies - GWAS, cât și prin analize de linkage pe anumite segmente cromozomiale).

Obiectivele majore au fost:

• 1. Caracterizarea ABI și a bolii arteriale periferice în rândul persoanelor în vârstă și compararea între generații.
• 2. Identificarea factorilor de risc independenți pentru ABI scăzut și boală arterială periferică.
• 3. Descoperirea de variante genetice posibile, specifice familiilor cu longevitate.

Rezultate

Date demografice și factori de risc

• Vârsta medie a participanților a fost de 70 de ani (probanzi ~89 ani, descendenți ~60 ani).
• Circa 56% au fost femei, iar majoritatea (92%) absolviseră liceul.
• Hipertensiunea arterială a fost documentată la aproximativ jumătate dintre participanți, iar 9% erau diagnosticați cu diabet.
• Fumatul curent a fost mult mai rar (5%), iar nivelul de activitate fizică (cel puțin 3 ore de mers pe săptămână) a fost ridicat (67%).

Indicele gleznă-braț și prevalența bolii arteriale periferice

• Indicele gleznă-braț median la toți participanții a fost 1,16, sugerând o bună sănătate vasculară periferică.
• Prevalența totală a bolii arteriale periferice (ABI <0,9) a fost de 7,4%, însă cu mari diferențe între generații: 18,2% la probanzi și 1% la descendenți.
• Concluzia: Familia longevivă prezintă un risc mai scăzut de boală arterială periferică, mai evident la generația mai tânără.

Factorii independenți asociați cu ABI scăzut și boala arterială periferică

Analizele multivariate au confirmat următorii factori de risc:

• Vârsta mai înaintată și tensiunea arterială sistolică mai mare (impact semnificativ atât pe ABI scăzut, cât și pe prezența bolii arteriale periferice).
• Fumatul actual (crește de ~3 ori riscul de boală arterială periferică).
• Medicația antihipertensivă, asociată și ea cu riscul de boală arterială periferică.
• ABI scăzut a fost corelat suplimentar cu sexul feminin, indice de masă corporală mai mic, nivel educațional mai scăzut, HDL crescut și creatinină serică mai mare.

Diabetul și hipercolesterolemia nu au fost predictori principali la nivel multivariat, probabil datorită frecvenței lor reduse în acest grup și a unei stări generale de sănătate superioare.

Analiza genetică (GWAS și linkage)

S-au identificat patru regiuni genomice potențial implicate în ABI și boala arterială periferică, cu semnificație statistică de la foarte sugestivă la semnificativă:

• Cromozomul 1q42 - asociat cu ABI la descendenți, lângă gena KCNK1 (canal de potasiu cu rol posibil în mecanisme cardiace și vasculare).
• Cromozomul 4 - SNP rs12512857 (lângă genele ANK2 și LARP7) asociat cu boala arterială periferică la întreaga populație. LARP7 este implicată în menținerea elasticității arteriale, iar ANK2 e asociată cu tulburări cardiace prin interacțiuni cu canale ionice.
• Cromozomul 17 - SNP rs79644420, asociat cu boala arterială periferică la probanzi. Regiunea adăpostește multiple gene, inclusiv SIRT7, PCYT2, posibile ținte implicate în îmbătrânirea vasculară și calcificarea arterială.
• Cromozomul 15q12-q13 - analiză de linkage (LOD=3,85), care ar putea conține gene noutăți pentru ABI în context de longevitate (ex. HERC2, OCA2, GABRA5, TJP1 etc.).

Este de remarcat că locusul cunoscut 9p21 (puternic asociat anterior cu boli cardiovasculare) nu a prezentat semnificație marcantă în rândul acestor familii longevive, semn că mecanismele protective și variantele genetice ar putea fi diferite față de populația generală.

În concluzie, Long Life Family Study a evidențiat o prevalență scăzută a bolii arteriale periferice la descendenții unor familii longevive, confirmând rolul crucial al unor factori de risc clasici (vârstă, hipertensiune, fumat) și relevând posibile noi variante genetice asociate sănătății vasculare periferice. Un aspect deosebit de interes este că protecția observată la acești indivizi ar putea fi legată mai mult de mecanismele ce mențin elasticitatea arterială (de ex. implicarea genelor LARP7 sau SIRT7), decât de procese aterosclerotice tradiționale. Aceste descoperiri pot deschide căi spre noi strategii preventive și terapeutice pentru boala arterială periferică, în special la vârstnici și în contextul îmbătrânirii sănătoase.