Abordarea „fără durere nu există răsplată” îmbunătățește abilitățile locomotorii ale persoanelor cu boala arterială periferică

Un nou studiu al cercetătorilor americani arată că persoanele care suferă de boală arterială periferică pot beneficia de o îmbunătățire a vitezei în timpul mersului și a funcțiilor locomotorii dacă, în cadrul exercițiilor fizice, adoptă un ritm care le induce o oarecare durere sau disconfort. Conform oamenilor de știință, importanța studiului este dată de numărul crescut de amputații care au loc în fiecare an în Statele Unite ale Americii, acesta ajungând și la 150.000.
Autorii explică faptul că afecțiunea apare în urma îngustării arterelor ce transportă sângele de ala inimă la nivelul diverselor structuri ale organismului, astfel fiind redus fluxul de oxigen al țesuturilor vizate. Aceștia subliniază că cele mai vizate structuri sunt reprezentate de picioare, pacienții întâmpinând simptome precum crampe, slăbiciune musculară, oboseală, durere sau disconfort ce dispar, de obicei, la 10 minute după repaus. Cercetările anterioare au demonstrat, totodată, că mersul pe jos sau pe o bandă de alergat îmbunătățește distanța pe care o persoană ce suferă de boală arterială periferică o poate parcurge, limitările acestora fiind legate de neclaritatea efectelor potențiale ale adoptării unui ritm ce induce simptome precum durerea sau disconfortul în timpul mersului.

Astfel, în cadrul studiului curent, ce a avut un eșantion de studiu compus din 264 de persoane, specialiștii au analizat efectele mersului pe banda de alergat la domiciliu asupra abilităților locomotorii ale oamenilor care suferă de astfel de afecțiuni. Statistic, persoanele care au participat la lucrare au înregistrat o vârstă medie de 69 de ani, 48% fiind de sex feminin, iar 61% aparținând rasei afro-americane. În vederea urmăririi efectelor creșterii dinamicii acestui exercițiu fizic, oamenii de știință au repartizat participanții în trei grupuri timp de 12 luni, primul mergând într-un ritm confortabil, cel de-al doilea adoptând un ritm care producea durere sau disconfort la picioare, iar al treilea reprezentând grupul de control, care nu a primit indicații referitoare la exercițiile fizice.

Rezultatele testelor de abilitate locomotorie au demonstrat că persoanele din primul grup au înregistrat o viteză medie de deplasare cu patru metri pe minut mai mare la șase luni de la inițierea studiului, iar la 12 luni cu cinci metri pe minut. Mary M. McDermott, autorul principal al studiului, afirmă că aceste constatări au fost surprinzătoare, întrucât anterior se credea că durerea în timpul mersului este asociată deteriorării musculaturii.

sursa: Science Daily

Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.