Persoanele sănătoase pot lua suplimente cu probiotice?

Deși asociem periclitarea sănătății microbiomului intestinal cu administrarea antibioticelor, echilibrul florei intestinale, atât cantitativ, cât și calitativ, este profund alterat de o dietă dezechilibrată, deficitară în fibre, de inactivitatea fizică și, implicit, de expunerea prelungită la stres.

Studiu: Stresul social produce modificări inclusiv la nivelul florei intestinale

Termenul de probiotice face referire la „microorganismele nepatogene capabile să supraviețuiască traiectului gastrointestinal și care, în cantitățile corespunzătoare, în urma colonizării intestinale, pot conferi beneficii asupra stării de sănătate a gazdei.”

Printre beneficiile cunoscute ale probioticelor se numără:

• ameliorarea disconfortului gastrointestinal, frecvent asociat diareei, constipației și sindromului de intestin iritabil;
• stimularea sistemului imunitar;
• îmbunătățirea fracțiilor plasmatice de colesterol;
• reducerea presiunii arteriale;
• optimizarea toleranței la glucoză și un bun control al diabetului.

O modalitate pentru susținerea echilibrului florei intestinale o constituie aportul de probiotice care se găsesc în mod natural în dietă, în special în lactatele fermentate (iaurturi, kefir etc.) și alimente conservate prin fermentație non-alcoolică.

Iaurturile din comerț conțin suficiente „bacterii benefice” pentru a avea efecte asupra sănătății?

Însă aceste probiotice pot fi aduse în organism și prin intermediul suplimentelor. Deși literatura științifică oferă suport beneficiilor suplimentării cu probiotice în contextul patologiilor acute sau cronice, sunt puține date care să confirme efectele pozitive la indivizii fără probleme de sănătate.

Potrivit unui studiu publicat în European Journal of Clinical Nutrition, consumul de suplimente conținând probiotice ar putea fi justificat și la adulții sănătoși, tulpini selectate de bacterii probiotice generând efecte tranzitorii benefice asupra micromediului intestinal.

Astfel, printre beneficiile observate în urma analizei sistematice a 45 de studii ce au investigat efectele probioticelor (din alimente, capsule sau băuturi) la persoanele sănătoase se numără:

• echilibrarea compoziției florei intestinale, prin creșterea concentrației de bacterii „bune” (dezechilibru care apare frecvent la persoane fără patologii importante, ca urmare a dietei necorespunzătoare, a stilului de viață sedentar, a fumatului, utilizării nejustificate a antibioticelor, a îmbătrânirii);
• ameliorarea disconfortului gastrointestinal datorat dereglării tranzitului intestinal (reducerea constipației prin reglarea motilității intestinale, creșterea consistenței bolului fecal);
• creșterea concentrației de lactobacili, bacterii „benefice”, de la nivelul microflorei vaginale, după administrarea capsulelor și supozitoarelor locale cu lactobacili, cu rol în prevenția infecțiilor tractului urinar și a vaginozei bacteriene.

Cu toate acestea, doar 3 studii au reflectat rolul suplimentelor cu probiotice la persoanele sănătoase asupra îmbunătățirii răspunsului imunitar.

Citește pe larg în articol despre rolul prebioticelor asupra funcției imune.

Mecanismele de acțiune ale probioticelor sunt în continuare neclare, însă o parte dintre procesele care stau la baza îmbunătățirii și menținerii stării de sănătate a gazdei sunt recunoscute:

• acțiunea asupra carbohidraților nedigerabili fermentescibili derivați din alimente, în urma căreia rezultă acizi grași cu lanț scurt esențiali pentru menținerea integrității mucoasei și barierei de apărare intestinale;
• legarea colesterolului circulant de pereții lor celulari și asimilarea lui de către bacterii;
• inhibarea sintezei colesterolului hepatic și mobilizarea colesterolului din plasmă către ficat.

Cu toate acestea, studiul de față nu a reușit să demonstreze abilitatea suplimentelor cu probiotice de a induce modificări persistente la nivelul florei intestinale sau care să amelioreze profilul lipidic la adulții fără probleme de sănătate.

Conform rezultatelor cercetării, efectele benefice dispăreau după 3 săptămâni de la întreruperea suplimentelor cu probiotice, din dietă, sub formă de capsule sau băuturi.

Deși rezultatele studiului sunt promițătoare, nu există la ora actuală suficiente dovezi care să justifice administrarea suplimentelor cu probiotice la persoanele fără patologii pentru care sunt formulate recomandări în legătură cu administrarea profilactică sau terapeutică a acestor preparate:

• tratamentul bolii diareice la copii;
• prevenția diareei asociate antibioterapiei;
• tratamentul intoleranței la lactoză;
• managementul sindromului intestinului iritabil;
• prevenția și managementul afecțiunilor alergice etc.

Noi strategii dietetice pentru reducerea riscului de alergii la copil?

Sursa: The Conversation Trust (UK)

Nu există dovezi suficiente pentru a recomanda suplimentarea cu probiotice la persoanele sănătoase în scop profilactic.

[1] Health Check: should healthy people take probiotic supplements?, link: https://theconversation.com/health-check-should-healthy-people-take-probiotic-supplements-95861 [2] A review of probiotic supplementation in healthy adults: helpful or hype?, link: https://www.nature.com/articles/s41430-018-0135-9