Alimentele procesate ar promova infecţii cronice care pot duce la afecţiuni precum diabetul

Cercetătorii de la Institutul de Ştiinţe Biomediale din Georgia afirmă că mâncarea procesată cu conţinut scăzut de fibre ar putea reduce incidenţa infecţiilor alimentare precum cele produse de E. Coli, dar pe de altă parte ar creşte incidenţa bolilor ce presupun infecţii cronice latente şi inflamaţie, cum se întâmplă în diabet.
S-a realizat un studiu pe şoareci de laborator, al cărui scop a fost observarea modului în care trecerea de la o dietă bazată pe cereale la una de tip vestic, cu conţinut mare de grăsimi influenţează riscul de infecţie cu Citrobacter rodentium, bacterie specifică rozătoarelor, dar care se aseamănă cu E. coli.

Microbiomul intestinal este influenţat de multipli factori de mediu, în mod special dieta, iar buna sa funcţionare depinde de aportul de carbohidraţi complecși, precum fibrele. În dieta vestică ce conţine cantităţi mari de carne roşie, grăsimi, zaharuri lipsesc tocmai fibrele care protejează microbiomul intestinal. Se consideră că dietele sărace în fibre contribuie la apariţia afecţiunilor inflamatorii cronice precum boala inflamatorie intestinală, sindromul metabolic, cancerul.

În studiu s-a observat că la şoarecii cu dieta de tip vestic numărul de bacterii intestinale protectoare a scăzut rapid şi sistemul imun nu a putut elimina Citrobacter rodentium din colon. Astfel, stilul alimentar vestic influenţează promptitudinea răspunsului imun în faţa bacteriilor.

„Am observat că trecerea spre dieta vestică la şoarecii din lot a alterat dinamica infecţiei cu Citrobacter, iniţial reducând colonizarea şi inflamaţia, ceea ce este surprinzător. Totuşi aceşti şoareci au dezvoltat mai frecvent infecţii ce sunt asociate cu o inflamaţie de grad scăzut şi rezistenţă la insulină. Acest studiu demonstrează că dietele ce alterează microbiomul şi produşii săi de metabolism schimbă cursul şi consecinţele infecţiilor cu patogeni intestinali.”, afirmă Dr. Andrew Gewirtz, coautor al studiului.

„Bănuim că restructurând microbiomul cu ajutorul unor nutrienţi ce ar promova dezvoltarea bacteriilor benefice pentru a concura cu cele patogene, am obţine o modalitate nouă de promovare a unui stil de viaţă sănătos pe scară largă.”, concluzionează Dr. Jun Zou, alt autor al studiului.

sursa: Science Daily