Personalizarea materialelor vii pentru ingineria țesuturilor, livrarea de medicamente și imprimarea 3D

Personalizarea materialelor vii pentru ingineria țesuturilor, livrarea de medicamente și imprimarea 3D

©

Autor:

Personalizarea materialelor vii pentru ingineria țesuturilor, livrarea de medicamente și imprimarea 3D
Cercetătorii de la Rice University au demonstrat, printr-o serie de experimente inovatoare, cum mici modificări genetice pot influenÈ›a în mod semnificativ structura È™i proprietățile unor materiale vii (aÈ™a-numitele materiale vii proiectate, ELM-uri). Aceste ELM-uri sunt create din bacterii modificate astfel încât să producă proteine care acÈ›ionează ca o matrice de susÈ›inere. Scopul? ObÈ›inerea unor materiale personalizabile, extrem de utile în aplicaÈ›ii precum ingineria tisulară, eliberarea controlată de medicamente È™i imprimarea 3D a unor structuri „vii”.

De la secvență genetică la proprietăți macroscopedice

Echipa a fost interesată să înÈ›eleagă exact cum modificările introduse în anumite părÈ›i din secvenÈ›a genetică - segmente proteice denumite polipeptide asemănătoare elastinei (ELPs) - pot schimba comportamentul È™i rezistenÈ›a ELM-urilor. În noul studiu, publicat în ACS Synthetic Biology, cercetătorii arată că lungimea acestor ELP-uri influenÈ›ează grosimea fibrelor, modul în care se organizează proteinele È™i răspunsul materialului la forÈ›e de întindere sau compresie.

Bacterii „arhitecÈ›i” de materiale

La baza sistemului se află bacteria Caulobacter crescentus, deja modificată genetic într-o cercetare anterioară pentru a produce o proteină specială numită BUD (acronim pentru „bottom-up de novo”). BUD ajută bacteriile să se grupeze într-o reÈ›ea proteică densă, generând structuri robuste la scară de centimetri (numite BUD-ELMs). Aceste ELM-uri devin astfel platforme ideale de testare a efectelor pe care schimbările mici din codul genetic le pot avea asupra structurii È™i comportamentului lor mecanic.

Trei variante cu proprietăți distincte

Prin varierea lungimii ELP-urilor, cercetătorii au obținut trei tipuri de materiale:
  • BUD40: Cu segmente ELP mai scurte È™i fibre mai groase, acest material s-a dovedit mai rigid.  
  • BUD60: Varianta cu lungime medie a ELP-urilor a format o structură mixtă de globule È™i fibre, rezistând cel mai bine la solicitări repetate (de exemplu, deformări oscilante sau vibraÈ›ii).  
  • BUD80: A avut ELP-urile cele mai lungi È™i, în consecință, fibre mai subÈ›iri È™i o rezistență mai mică la deformări.  

Testele de microscopie È™i de reologie (măsurarea modului în care materialele curg sau se deformează) au confirmat că diferenÈ›ele nu sunt doar vizuale. De pildă, BUD60 răspunde mai bine la forÈ›e care îl întind, făcându-l candidatul ideal pentru procedee de 3D printing È™i sisteme de livrare controlată a substanÈ›elor active, unde adaptabilitatea la condiÈ›ii dinamice este crucială.

Caracteristici-cheie pentru aplicații biomedicale

Toate cele trei materiale conÈ›in circa 93% apă È™i prezintă fenomenul de subÈ›ierea prin forfecare (devin mai fluide sub presiune, dar îÈ™i recapătă consistenÈ›a la încetarea forÈ›ei aplicate). Acest comportament este foarte valoros în:
  • Ingineria tisulară - matricea serveÈ™te drept suport pentru culturi celulare, simulând un microambient similar cu È›esuturile naturale.  
  • Eliberarea controlată de medicamente - structura bogată în apă permite stocarea substanÈ›elor terapeutice, iar plasticitatea materialului îi permite să reziste la variaÈ›ii de presiune sau deformare în corp.  
  • Imprimarea 3D de materiale vii - capacitatea de adaptare la forÈ›e de întindere È™i compresie facilitează realizarea unor structuri complexe, potenÈ›ial personalizate pentru fiecare pacient.  

O nouă direcÈ›ie în proiectarea materialelor vii

Acest studiu demonstrează pentru prima dată cum pot fi configurate relaÈ›iile dintre secvenÈ›a proteică È™i proprietățile mecanice ale materialului, cu un impact major asupra domeniilor medicale È™i industriale. Potrivit autorilor, procesul de „ajustare fină” a ELP-urilor oferă un cadru valoros de înÈ›elegere a modului în care modificările genetice pot genera caracteristici mecanice foarte precise. În viitor, aceste cunoÈ™tinÈ›e ar putea fi extinse către:
  • Crearea de materiale sustenabile pentru mediu (de exemplu, biodegradabile)  
  • Sisteme inovatoare de captare sau generare de energie  
  • Noi tehnici de construcÈ›ie a dispozitivelor de detoxifiere, filtrare sau monitorizare a factorilor de mediu  

În concluzie, cercetările pun bazele unei noi generaÈ›ii de materiale vii cu proprietăți „programabile”, obÈ›inute prin simple modificări genetice care influenÈ›ează modul în care reÈ›elele proteice se formează È™i se comportă. Această abordare deschide perspective largi de aplicare, de la biomedicină până la soluÈ›ii de mediu sau energie regenerabilă, È™i reprezintă un pas important spre integrarea directă a conceptelor de biologie sintetică în procese de fabricaÈ›ie industriale.

Data actualizare: 10-02-2025 | creare: 10-02-2025 | Vizite: 230
Bibliografie
Esther M. Jimenez, Carlson Nguyen, Ahmad Shakeel, Robert Tesoriero, Marimikel Charrier, Alanna Stull, Caroline M. Ajo-Franklin. Genetically Modifying the Protein Matrix of Macroscopic Living Materials to Control Their Structure and Rheological Properties. ACS Synthetic Biology, 2024; 13 (12): 3936 DOI: 10.1021/acssynbio.4c00336
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Noi biomateriale inteligente È™i aplicabilitatea lor în medicină
  • CreÈ™terea eficienÈ›ei defibrilării – noi perspective
  • Cercetarea celulară face un important pas înainte, în urma ultimelor descoperiri
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum