Picior amorțit

©

Autor:

Picior amorțit

Amorțeala piciorului este o acuză frecvent întâlnită în practica medicală și poate fi expresia unei afecțiuni de moment, dar poate anunța și apariția unei boli severe, care necesită tratament de urgență.

Amorțeala este definită din punct de vedere medical ca fiind o stare tranzitorie de insensibilitate, în cadrul căreia individul în cauză nu-și mai simte întreg corpul sau un segment al corpului. [1], [2]

 

De ce amorțește piciorul?

Principalele afecțiuni care duc la amorțirea piciorului sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:


Manifestările clinice care pot însoți senzația de picior amorțit

Senzația de picior amorțit poate fi însoțită de o serie de alte manifestări clinice, în funcție de boala cauzatoare.

Alcoolism

Persoanele diagnosticate cu alcoolism, pe lângă picioare și mâini amorțite mai pot prezenta iritabilitate, nervozitate, tulburări de concentrare și de atenție, tremor al extremităților, tulburări de mers, vorbire incoerentă, consumul excesiv de alcool, frecvent dimineața și chiar în ascuns, deficite nutriționale, etc.

Fibromialgie

Printre manifestările clinice specifice se numără amorțirea picioarelor, oboseala, tulburările de somn, anxietatea și depresia, durerea de coloană cervicală sau lombară, dificultățile cognitive, redoare matinală.

Hernie de disc

Manifestările clinice sunt: amorțeala picioarelor, durere a coloanei cervicale, durere localizată la nivelul umerilor, a claviculei și a omoplaților, spame localizate la nivelul musculaturii superioare, parestezii, imposibilitatea sau dificultatea în a realiza mișcări spontane a capului și de a întoarce capul, contracturi musculare localizate la nivelul coloanei lombare, durere a coapselor, a feselor și a oaselor coxale.

Artroză

Se manifestă prin durere și redoare articulară, limitarea mobilizării articulației afectate, amorțirea picioarelor, deformarea articulațiilor, etc.

Sindrom Guillain-Barre

Este caracterizat prin slăbiciune musculară localizată la nivelul membrelor inferioare, cu extinderea ascendentă spre membrele superioare, picioare amorțite, disfagie, deglutiție dificilă, hipersialoree, afectarea respirației, parestezii, constipație, tulburări de ritm cardiac, etc.

Accident vascular cerebral

Se caracterizează prin confuzie, amețeli, durere de cap severă, tulburări de vedere și de vorbire, pierderea echilibrului, tulburări de mers, pierderea conștienței, dificultăți de respirație, paralizei, pierderea coordonării motorii, căderi inexplicabile, amorțirea feței, a mâinilor și a picioarelor (frecvent prezente unilateral).

Scleroză multiplă

Bolnavii pot prezenta amețeli, tulburări de vedere (vedere dublă), slăbiciune musculară resimțită la nivelul membrelor, amorțirea mîinilor și a picioarelor, pierderea totală sau parțială a vederii, tremor al extremităților, tulburări de vorbire (vorbire neclară), tulburări de tranzit intestinal, oboseală, probleme de coordonare.

Carență de vitamină B12

Printre manifestările clinice specifice se numără paresteziile și amorțelile picioarelor și a mâinilor, anemie, tulburări de mers și de echilibru, slăbiciune musculară, oboseală, pierdere de memorie, tulburări de vorbire și de raționament, icter, halucinații, etc.

Vasculită

Vasculita se caracterizează prin febră, stare de rău general, cefalee, oboseală, transpirație, tulburări nervoase, pierderea pulsului la nivelul membrelor superioare și inferioare, amorțirea picioarelor, epistaxis, scădere în greutate.

Sciatică

Sciatica este o durere care iradiază la nivelul membrului inferior pe traiectul nervului sciatic, peporțiunea posterioară a piciorului, de-a lungul feselor și până sub genunchi, cu caracter de înțepătură sau de arsură, însoțită de amorțirea piciorului afectat și de durere lombară.

Neuropatie periferică

Printre manifestările clinice se numără hiperestezie, incapacitatea de a distinge stimulii tactili, crampe musculare, hipotrofie musculară, amorțirea picioarelor, pierderea dexterității slăbiciune musculară generalizată.

Tumoră cerebrală

Tumorile cerebrale sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin tulburări de vedere (vedere dublă, încețoșată), convulsii, grețuri, confuzie, pierderea motricității unei porțiuni a corpului, amorțirea picioarelor, tulburări de memorie și de concentrare, modificări de comportament și de personalitate, tremor al extremităților, mișcări incontrolabile, tulburări de auz, miros și gust, dificultate la înghițire, tulburări de echilibru. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnosticarea picioarelor amorțite

Pentru diagnosticarea diferitelor afecțiuni care pot determina apariția picioarelor amorțite, se recomandă efectuarea unei anamneze amănunțite, a examinării clinice a bolnavului și a unor investigații paraclinice.

Anamneza

Trebuie să cuprindă informații cu privire la momentul apariției piciorului amorțit, alte manifestări însoțitoare, prezența unor factori de risc care pot determina amorțirea picioarelor, ce anume l-a determinat pe bolnav să se prezinte la medic, modul de evoluție acestor simptome de la apariție și până în momentul consultului medical, alte boli de care suferă bolnavul sau prezente în familia acestuia, condiții de viață și de muncă, dacă fumează sau consumă alcool, administrarea anumitor medicamente.

Examinarea clinică

În timpul examinării medicul poate decela prezența unor semne clinice specifice vreuneia dintre afecțiunile prezentate anterior.

Investigații paraclinice

  • radiografie osoasă,
  • determinarea nivelului seric al vitaminei B12,
  • tomografie computerizată osoasă,
  • rezonanță magnetică osoasă,
  • tomografie computerizată de craniu nativ, etc. [1], [2]


Tratamentul piciorului amorțit

În acest context nu există un tratament simptomatic pentru combaterea amorțelii localizate la nivelul picioarelor. Singurul tratament eficient este cel al combaterii afecțiunii de fond care a dus la apariția piciorului amorțit.

  • Combaterea alcoolismului se poate realiza prin frecventarea programelor de detoxifiere pentru alcoolici.
  • Combaterea fibromialgiei se poate realiza prin acupunctură, masaj și fiziokinetoterapie.
  • Tratamentul artrozei presupune medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene, injecții cu cortizon, balneo-fizio-kinetoterapie și masaj sau intervenție chirurgicală de refacere a cartilajelor afectate.
  • Tratamentul herniei de disc poate fi conservator sau chirurgical.
    Tratamentul conservator presupune efectuarea ședințelor de fizio-kinetoterapie, balneoterapie, electroterapie, masaj, acupunctură și elongație, prin intermediul căreia are loc decomprimarea coloanei vertebrale.
    Tratamentul chirurgical presupune corectarea herniei de sic pe cale clasică, deschisă; intervenția chirurgicală efectuată în acest caz poartă denumirea de „disectomie” sau „misdisectomie” și presupune îndepărtarea chirurgicală totală sau parțială a discului herniat.
  • Tratamentul sindromului Guillain-Barre constă în plasmafereză sau administrarea de imunoglobuline.
  • Tratamentul accidentului vascular cerebral variază în funcție de tipul acestei afecțiuni; în cadrul accidentului vascular cerebral ischemic se încearcă restabilirea rapidă a fluxului sangvin la nivel cerebral. În cazul accidentului vascular cerebral hemoragic presupune controlarea și întreruperea hemoragiei cerebrale, scăderea presiunii sangvine la nivel cerebral și evacuarea lichidului de hemoragie prezent la nivel cerebral.
  • Tratamentul sclerozei multiple presupune administrarea de corticosteroizi, Interferon-beta, imunosupresoare (Glatiramer, Mitoxantronă) și anticorpi monoclonali (Aletuzumab, Natalizumab, etc.).
  • În caz de carență a vitaminei B12 se recomandă administrarea de vitamină B12 pe cale orală sau intravenoasă.
  • Tratamentul vasculitei constă în administrarea corticoterapiei și a medicamentelor citostatice.
  • Pentru combaterea sciaticii se recomandă administrarea de analgezice non-opioide, antiinflamatoare non-steroidiene (precum Acetaminofen) și corticosteroizi. Aplicațiile locale calde sau reci, precum și fizioterapia pot fi, al rândul lor, eficiente.
  • Tratamentul neuropatiei periferice constă în administrarea medicamentelor antiinflamatoare non-steroidiene (Ibuprofen, Aspirină, Acetaminofen, etc.), opiacee, antidepresive triciclice și aplicarea locală a cremelor cu capsaicină.
  • Tratamentul tumorilor maligne cerebrale constă în intervenție chirurgicală de îndepărtare a acestora (dacă acest lucru este posibil), urmată de chimioterapie și radioterapie. [1], [2], [3], [4], [5]
Caută un semn/simptom de boală: