Alcoolismul

Alcoolismul este termenul popular folosit pentru a desemna abuzul de alcool si dependenta de alcool.

Aceasta tulburare implica probleme grave in viata personala a bolnavului, probleme care pot fi atribuite direct consumului de alcool. Consumul exagerat de alcool este un viciu care afecteaza sanatatea si viata personala, iar in acelasi timp are si un impact negativ asupra societatii in general.

Statisticile arata faptul ca 90% din populatia lumii consuma bauturi alcoolice, aici intrand inclusiv consumurile ocazionale de alcool.

Probleme temporare legate de consumul excesiv de alcool afecteaza aproximativ jumatate din barbati. Dependenta de alcool, impreuna cu problemele importante de sanatate si implicatiile sociale pe care le dezvolta acesta apar la aproximativ 10%-20 % din barbati si 5%-10% din femei.

Alcoolismul variaza ca severitate, de la dependenta usoara la dependenta severa. Chiar si consumul moderat de alcool poate sa determine efecte secundare mai ales daca survine pe fondul unui tratament medicamentos. Consumul cronic de alcool are repercusiuni severe asupra vietii individului, atat din punct de vedere al sanatatii somato-psihice, cat si din punct de vedere social.

Alcoolismul cronic afecteaza viata de familie a individului, interactiunea acestuia cu societatea si semenii din jur, creeaza dificultati la locul de munca si in final izoleaza bolnavul de restul societatii.

Alcoolul ramane numarul unu in problema drogurilor din Romania.

Alcoolismul cauzeaza sau contribuie la o varietate de grave probleme sociale, incluzand lipsa unei locuinte, crime, sinucideri, violente si cresterea ratei criminalitatii si infractionalitatii. Se estimeaza ca unul din patru copii este expus la un moment dat la abuzul de alcool, dependenta de alcool sau ambele. Unele studii au demonstrat ca aproximativ 18% dintre adulti experimenteaza un episod sau abuz de alcool de cateva ori de-a lungul vietii lor.

Informatii nutritionale

Valoarea nutritiva a unui gram de etanol este de aproximativ 7, 1 kcal. Un pahar de alcool cu o concentratie de 11% etanol va avea o valoare energetica de 70-100 kcal. De aici rezulta faptul ca 10 pahare de alcool consumate pe zi pot aduce un aport energetic de peste 1000 kcal/zi, dar acestea nu contin si factori nutritivi ca vitamine, proteine sau minerale.
La alcoolicii cronici exista o deficienta in absorbtia vitaminelor, chiar daca pacientul se alimenteaza corect si cu cantitati suficiente de vitamine. La alcoolici exista o deficienta sistemica in vitamina B6 si B1 (tiamina), in folati (folacina sau acidul folic), in acid nicotinic sau niacina (vit. B3) si in vitamina A. Deficienta de tiamina este cea mai frecventa si da cele mai dese sindroame, ca sindromul Vernicke si Korsakoff.

Se intalnesc, de asemenea, si dezechilibre hidroelectrolitice ca scaderi ale potasiului seric, niveluri reduse de calciu, magneziu, zinc si fosfor. Nivelurile scazute ale potasiului seric duce la paralizii ale muschilor respiratori, la diminuarea reflexelor si tulburari de ritm cardiac. Hipocalcemia determina crize de tetanie (spasme musculare), slabiciune musculara si aritmii. Concentratia scazuta de magneziu este responsabila pentru incetosarea vederii, fatigabilitate, oboseala musculara si tulburari de ritm cardiac. Fosfatul seric, atunci cand este in cantitate insuficienta, determina insuficienta miocardica, slabiciune in muschii membrelor superioare si infrioare si respiratori, tulburari de coagulare si disfunctii leucocitare.

Cetoacidoza alcoolica

Consumatorii cronici de alcool fac frecvent cetoacidoza alcoolica, care este diferita de cetoacidoza diabetica. Cetoacidoza alcoolica deriva din scaderea oxidarii acizilor grasi liberi, asociata cu o dieta saraca si varsaturi recurente.
Prin definitie, cetoacidoza alcoolica apare la alcoolicii cronici, urmeaza de obicei unui consum exagerat de alcool, chiar daca pacientul nu a consumat alcool in ultimele 24 de ore. Nu apare niciodata in absenta inanitiei si este asociata frecvent cu varsaturi severe si durere abdominala. Pancreatita este prezenta la aproximativ 75% din pacienti. Majoritatea pacientilor cu acest sindrom au nivelurile glucozei serice de aproximativ 150 mg%, iar la o treime din bolnavi glucoza poate scadea pana la sub 50 mg%. Hiperglicemia poate sa apara, dar este adesea usoara si rareori depaseste 300 mg%.
Concentratiile de acizi grasi liberi din plasma sunt mai mari decat in inanitia obisnuita, atingand valori asemanatoare in cetoacidoza diabetica. Este posibil ca ficatul sa fie activat pentru cetogeneza prin inanitie la acesti pacienti si condus pana la rate maximale ale formarii de cetone prin nivelurile inalte ale acizilor grasi. Nu este cunoscut motivul pentru care unii alcoolici elibereaza acizi grasi in exces din tesutul adipos. In contrast fata de acidoza diabetica, sindromul este rapid reversibil prin administrarea intravenoasa de glucoza. Ca la toti alcoolicii la care se administreaza glucoza, tiamina trebuie suplimentata pentru a preveni aparitia unui beri-beri acut. Insulina se impune a fi administrata doar daca hiperglicemia persista pe parcursul terapiei. Cetoacidoza diabetica se asociaza cu o crestere usoara a glucozei serice si a cetonelor serice si cu o gaura anionica peste normal.

Abuzul de alcool

Se refera la utilizarea excesiva sau problematica a alcoolului, asociindu-se cu unul sau mai multe din urmatoarele evenimente:

• pacientul cu abuz de alcool de regula nu-si poate indeplini anumite obligatii la locul de munca, la scoala sau acasa, si astfel se refuleaza in consumul de alcool.
• problemele judiciare, de familie, insatisfactiile pe plan sentimental, starile de frustrare de diverse cauze, toate acestea isi gasesc aparent ameliorarea la unii pacienti in consumul exagerat de alcool.

In cazul abuzului de alcool, persoanele implicate consuma cantitati mari doar in preajma unor evenimente din viata privata sau sociala. Abuzul de alcool poate duce uneori la instalarea comei alcoolice la un pacient care nu obisnuieste sa bea. Consumul excesiv temporar poate sa exacerbeze o serie de afectiuni medicale, iar pe de alta parte alcoolismul poate fi mascat de multe afectiuni medicale sau sindroame psihice.

Dependenta de alcool

Se refera la tulburari somato-psihice mai grave, implicand consumul excesiv si de lunga durata a alcoolului, timp de cativa ani, zilnic. In timp, tulburarile se agraveaza, toleranta la alcool se modifica in sensul ca este nevoie de o cantitate mai mare pentru a obtine efectul dorit. In cazul in care la un pacient dependent de alcool, aceasta substanta este suprimata pentru doar cateva ore, apar modificari rapide care se traduc clinic prin transpiratii, tremur, puls rapid, insomnie, greata, varsaturi, halucinatii, anxietate, agitatie sau convulsii – manifestari ce intra in cadrul sindromului de abstinenta. O parte din pacientii dependenti care nu pot consuma alcool in timpul zilei din variate motive, consuma o cantitate apreciabila de alcool pe parcursul diminetii pentru a evita astfel manifestarile sindromului de abstinenta.
Daca suprimarea consumului de alcool dureaza mai mult de 24-48 de ore, in cazul dependentei de alcool, pacientul devine agitat, anxios, violent, prezinta halucinatii vizuale si auditive.
Alcoolul afecteaza fiecare sistem al corpului omenesc si cauzeaza o gama larga de probleme de sanatate. Aceste probleme includ o alimentatie dezechilibrata pe care o are in general o persoana consumatoare de alcool, dificultati in mentinerea echilibrului, dificultati in mers, tulburari de memorie. La acestea se adauga si bolile hepatice care apar pe fondul continuarii consumului exagerat de alcool, ca hepatita alcoolica si ciroza alcoolica. Sunt frecvente de asemenea si hipertensiunea arteriala, slabiciunea musculara, insuficienta cardiaca, tulburarile de ritm cardiac, anemiile, tulburarile de coagulare, scaderea imunitatii la infectii, inflamatii gastrointestinale si iritatii gastrice, pancreatita acuta si cronica, hipoglicemia, hipertrigliceridemia, scaderea fertilitatii, osteomalacie.

Cauzele consumului exagerat de alcool

Exista probabil o serie de factori care lucreaza impreuna care determina o persoana sa devina alcoolica. Studii recente au demonstrat ca rudele apropiate alcoolicilor, cele de gradul I in special, prezinta de patru ori mai multe sanse de a deveni alcoolice. Mai mult decat atat, s-a demonstrat ca acest risc este valabil chiar si pentru copiii adoptati nascuti din parinti alcoolici si care au crescut departe de parintii lor naturali, deci fara nici o influenta sociala din partea acestora.

Farmacologia alcoolului

Efectele consumului de alcool depind de mai multi factori:

• cantitatea de alcool consumata pe kg corp,
• varsta pacientului,
• tarele asociate,
• nivelul enzimelor hepatice ce metabolizeaza alcoolul,
• daca este consumat pe stomacul gol sau nu.

Bauturile alcoolice nu contin doar alcool etilic, ci si alte substante care au efecte diverse asupra organismului atunci cand sunt consumate in mod exagerat. Astfel, bauturile alcoolice, pe langa etanol, mai contin aldehide, alcooli cu greutate moleculara mica cum ar fi metanolul si butanolul, esteri fenoli, histamine, fier, plumb, tainuri, cobalt si alte oligoelemente.

Consumat in cantitate alimentara, alcoolul are efecte benefice asupra organismului, dar doar alcoolul consumat sub forma de bauturi usoare cum ar fi vinurile si alte produse cu continut slab de alcool (creme, produse de patiserie, etc). Consumul alcoolului sub forma de bauturi spirtoase are efecte negative, atat sistemice cat si la nivelul mucoasei gastrice, determinand eroziuni, ulceratii, inflamatii ale mucoasei. De aceea este recomandat ca bauturile alcoolice sa fie consumate dupa mese sau in timpul meselor si in nici un caz sa nu se consume bauturi spirtoase pe stomacul gol.

In cantitate mica, ca de exemplu consumul unui pahar de vin, alcoolul are efecte stimulante asupra sistemului nervos central, creste atentia, accelereaza gandirea si stimuleaza procesele corticale. Cantitatea de alcool cu aceste efecte benefice difera de la persoana la persoana, in functie de varsta si de greutatea corporala, precum si de capacitatea de metabolizare a alcoolului de catre enzimele hepatice specializate (alcool-dehidrogenazele). Astfel, un singur pahar de vin poate fi catastrofal la un pacient cu deficit de alcool-dehidrogenaze, putandu-se instala chiar si starea de coma.

In cantitati peste cele normale, alcoolul este un depresiv al sistemului nervos central: scade activitatea neuronala. Alcoolul prezinta toleranta incrucisata, determinand un tablou similar de probleme comportamentale cu unele medicamente depresive cerebrale, ca benzodiazepinele si barbituricele.
Absorbtia alcoolului incepe chiar de la nivelul mucoasei bucale si esofagiene, desi in cantitati foarte mici. Cea mai mare parte a alcoolului ingerat este absorbit in partea proximala a intestinului subtire, la nivelul jejunului. La nivelul stomacului si colonului absorbtia este in cantitati moderate, mai ales daca este consumat in timpul sau dupa mese (absorbtia la nivelul stomacului scade si mai mult). Rata de absorbtie a etanolului creste prin golirea rapida a stomacului, absenta grasimilor, hidratilor de carbon si a proteinelor din alimentatie. Absorbtia maxima este de asemenea prezenta la consumarea bauturilor alcoolice sub forma carbonatata (cum este sampania) si la o concentratie de etanol de 20% in bautura alcoolica.
Metabolizarea alcoolului se realizeaza la nivelul ficatului de catre enzimele hepatice alcool-dehidrogenaze. In ficat, aceste enzime reduc etanolul la aldehida acetica. Studiile au aratat ca exista cel putin doua cai de metabolizare a alcoolului la nivelul ficatului:

• Cea mai importanta cale de metabolizare se afla in citoplasma celulei hepatice unde este sediul enzimelor alcool-dehidrogenazelor. In citoplasma hepatocitelor etanolul este transformat in aldehida acetica, iar aceasta este metabolizata in mitocondrii de catre aldehid-dehidrogenaza. Aceasta cale de metabolizare necesita un cofactor important pentru a se putea realiza, si anume dinucleotid-adenin nicotinamida. Daca acest cofactor se gaseste in cantitati insuficiente, apar o serie de tulburari metabolice care se observa dupa consumul de alcool. S-a descoperit ca aldehida acetica este responsabila de o parte din modificarile care survin in cursul consumului exagerat de alcool, aceasta putand fi cauza modificarilor comportamentale si a leziunilor organice.
• A doua cale de metabolizare a etanolului se realizeaza la nivelul microzomilor din reticolul endoplasmatic neted, asa-numitul sistem etanol-oxidativ microzomal. Aceasta cale de metabolizare are un rol secundar, doar 10% din concentatia de etanol din sange fiind metabolizata astfel. La alcoolicii cronici, ambele cai de metabolizare devin hiperactive.

O parte din etanol se excreta si prin plamani in timpul respiratiei, prin transpiratie sau prin urina. Doar 2%-10% din etanol este excretat astfel.

Manifestari clinice ale consumului exagerat de alcool

Efectele consumului exagerat de alcool se impart in efecte imediate sau acute, si efecte pe termen lung sau cronice.

Efectele imediate (acute) ale consumului exagerat de alcool

Alcoolul exercita un efect depresiv asupra creierului. Alcoolul este capabil sa strabata bariera hemato-encefalica, astfel incat concentratia de alcool din creier va egala rapid concentratia plasmatica a acestuia. Efectul depresiv al alcoolului exercitat asupra sistemului nervos central se traduce prin dificultate in mers, lipsa echilibrului, dificultate in exprimare si lipsa de coordonare a miscarilor ce impun finete. Vederea periferica poate inregistra o scadere a acuitatii.
La ingerarea unor cantitati mari de alcool, clinic se va constata o reducere a frecventelor respiratorii si a ritmului cardiac. Voma este frecventa in astfel de cazuri, existand pericolul inhalaii acesteia in plamani cu aparitia pneumoniei de aspiratie, o afectiune foarte grava deoarece voma aspirata in plamani contine suc gastric care digera alveolele pulmonare. Aspirarea vomei este cunoscuta sub denumirea de sindrom Mendelson.
Niveluri foarte mari ale alcoolului in sange poate duce la instalarea starii de coma si in final la deces.

Efectele consumului exagerat de alcool pe termen lung – alcoolismul cronic

Pe termen lung, consumul sustinut de alcool afecteaza fiecare sistem in parte. Alcoolul consumat cronic, zilnic timp de ani de zile, duce la o serie de dezechilibre somato-psihice cu implicatii profunde. Apar tulburari ale ritmului somn-veghe, cu inversarea ritmului nictemeral. Bolnavul are tendinta de a prezenta insomnii si va fi adormit in cursul zilei. Pot sa apara amorteala si furnicaturi la nivelul membrelor superioare si inferioare.
Se pot intalni la alcoolicii cronici sindroamele Wernicke sau Korsakoff impreuna sau separat. Ambele sindroame apar ca urmare a nivelului scazut de tiamina (vitamina B1) din sange. Nivelurile scazute de tiamina apar ca urmare a alimentatiei deficitare specifica alcoolicilor, care refuza sa se alimenteze, intrucat alcoolul scade apetitul si inhiba senzatia de foame. In sindromul Wernicke se intalnesc grave tulburari ale starii de echilibru, nistagmus, dificultate in mers. Sindromul Korsakoff se caracterizeaza mai ales prin tulburari grave de memorie si incapacitatea de a invata lucruri noi.
O mica parte dintre alcoolicii cronici vor dezvolta de-a lungul timpului degenerescenta cerebeloasa manifestat printr-un mers nesigur si usor nistagmus. Se mai pot intalni cresterea in volum a ventriculilor cerebrali si a santurilor cerebrale cam la jumatate dintre pacienti. Important este faptul ca aceste modificari sunt reversibile prin incetarea consumului de alcool, refacerea avand loc in decurs de un an. Totusi, la un numar restrans de bolnavi se intalneste o dementa alcoolica persistenta care nu mai cedeaza in urma abstinentei.

Ca si tulburari psihiatrice ale consumului cronic de alcool, se mentioneaza deprimarea intensa cu durata de zile sau saptamani care survine pe parcursul consumului masiv de alcool. Mai exista o stare numita tulburare psihotica indusa de alcool care se manifesta prin halucinatii auditive si idei delirante paranoide, stare care survine tot in cursul consumului cronic de alcool. In perioada de abstinenta pacientul prezinta o anxietate puternica care poate persista mai multe luni dupa incetarea consumului de alcool.
La nivelul tubului digestiv, consumul cronic de alcool afecteaza esofagul, stomacul, pancreasul, ficatul, intestinul. Se pot intalni inflamatii esofagiene, gastrice, varice esofagiene determinate de hipertensiunea portala, atrofia celulelor gastrice. La nivelul intestinului subtire apar hemoragii viloase, scaderea absorbtiei apei si electrolitilor, intestin spastic. La alcoolicii cronici se intalneste frecvent pancreatita acuta si cronica. Alcoolul afecteaza ficatul prin infiltrarea acestuia cu grasime, initial dezvoltandu-se steatoza hepatica care este reversibila la incetarea consumului de alcool, hepatita alcoolica (reversibila) si in final ciroza alcoolica care nu mai este reversibila, fiind o cauza de deces.
S-a demonstrat ca la alcoolicii cronici riscul de cancer este de zece ori mai mare decat in populatia generala, cu localizari la nivelul gatului, capului, esofagului, ficatului, pancreasului si sanului.

Consumul cronic de alcool afecteaza si sistemul hematopoietic, crescand volumul eritrocitar mediu. Alte modificari includ scaderea productiei de leucocite, scaderea mobilitatii si aderentei granulocitare, micsorarea raspunsului hipersensibilitatii intarziate, trombocitopenie usoara, scaderea agregarii plachetare.
La nivelul sistemului cardio-vascular, etanolul are capacitatea de a scadea contractilitatea miocardica si determina o vasodilatatie periferica cu senzatie de incalzire a extremitatilor. De asemenea, alcoolul consumat in exces creste necesarul miocardic de oxigen, cu efecte nefaste pentru pacientii cu cardiopatie ischemica. In cantitati mici, alcoolul duce la o usoara scadere a tensiunii arteriale, dar un consum excesiv si sustinut va duce la o crestere a tensiunii dependenta de doza. Consumul cronic conduce la cardiomiopatii, aritmii atriale sau ventriculare, tahicardie paroxistica, insuficienta cardiaca cu dilatarea atriilor si ventriculilor, Se pot forma trombi in atriul sau ventricolul stang. Riscul de accident vascular cerebral este crescut la alcoolici.

La nivelul aparatului uro-genital, alcoolul in cantitati mari produce amenoree la femei, scaderea in volum a ovarelor, infertilitate, absenta corpului luteal, avort spontan. Consumul de alcool in timpul sarcinii afecteaza fatul, determina anomalii faciale fetale cu fante palpebrale inguste, dinti mici cu defecte ale smaltului, anomalii cardiace incluzand defecte septale atriale sau ventriculare, limitarea miscarilor articulare, microcefalie, retard mental.
La nivelul muschilor, alcoolul in exces determina miopatie alcoolica caracterizata prin dureri musculare. Sistemul osos este si el afectat prin modificarea metabolismului calciului si cresterea riscului pentru fracturi.

Renuntarea la consumul de alcool si tratamentul sindromului de abstinenta

Cel mai important lucru este ca pacientul care consuma cronic alcool sa constientizeze acest fenomen, sa inteleaga consecintele acestuia si sa doreasca sa renunte la acest viciu.

Este dificil ca un astfel de pacient sa reuseasca singur sa renunte la consumul cronic de alcool. De aceea, este foarte importanta sustinerea din partea familiei, incurajarile, asistenta psiho-medicala. In cursul renuntarii la alcool apare sindromul de abstinenta care se manifesta prin tremor al extremitatilor, cresteri ale pulsului, frecventei respiratorii, insomnii, anxietate generalizata, atacuri de panica, deranjamente gastro-intestinale. Anxietatea si insomia pot persista cateva luni.

Cel mai indicat este ca atunci cand pacientul se hotaraste se renunte la consumul de alcool, sa se adreseze medicului.
La toti pacientii alcoolici trebuie sa se efectueze un examen clinic complet pentru a detecta si alte boli asociate si pentru a se vedea statusul biologic al bolnavului. Asistenta psihologica nu trebuie uitata, aceasta fiind la fel de importanta ca si tratamentul medicamentos de sustinere. Alimentatia trebuie sa fie echilibrata, sa nu lipseasca vitaminele, mineralele, glucidele, proteinele si lipidele in cantitatile recomandate. In privinta vitaminelor, se va pune accent pe administrarea complexului vitaminic B, care ajuta ficatul sa se refaca.

Simptomele sistemului nervos central pot fi atenuate prin administrarea antidepresivelor ca benzodiazepinele, acestea fiind medicamentele preferate in tratamentul sevrajului alcoolic. Se recomanda a se administra benzodiazepine cu timp de injumatatire lung cum este diazepamul sau clordiazepoxidul. In starile de delirium tremens se folosesc medicamente antipsihotice cum este tioridazina sau haloperidolul. Starile convulsive se trateaza tot cu benzodiazepine.

Dupa reabilitarea completa, mai mult de jumatate din pacienti mentin abstinenta la alcool peste un an. Suportul psihologic din timpul renuntarii si in timpul perioadei urmatoare este foarte important, sansele ca pacientul sa renunte definitiv la consumul de alcool fiind cu mult mai mari in urma unei consilieri psihologice. De asemenea, in tarile dezvoltate exista asociatii non-profit care sprijina bolnavii care vor sa renunte la consumul cronic de alcool. Sprijinul familiei, daca exista, trebuie sa fie cat se poate de puternic, sa existe o atmosfera optimista in cadrul familiei, sa se evite pastrarea in casa a oricaror bauturi alcoolice pentru a nu fi o tentatie pentru pacient. Nu in ultimul rand, pacientului trebuie sa i se explice si sa inteleaga efectele nefaste ale consumului cronic de alcool asupra sanatatii si efectele negative din viata sociala pe care acesta le are.

Renuntarea la alcool readuce in scurt timp recuperarea starii de sanatate, mai mult sau mai putin, in functie de pacient, de bolile asociate si de durata consumului de alcool. In cazul in care consumul de alcool a fost pentru o perioada relativ scurta de cativa ani, recuperarea fizica si psihica este de multe ori totala si fara sechele. In situatia unui consum de alcool in cantitati mari care s-a intins pe o perioada de zeci de ani, recuperarea nu mai este totala, dar totusi exista o imbunatatire substantiala a starii de sanatate. Astfel de pacienti care consuma alcool de zeci de ani prezinta de regula afectari severe ale ficatului, in special ciroza alcoolica, care nu mai retrocedeaza in urma renuntarii la alcool, dar care isi incetineste evolutia in urma suprimarii alcoolului. Deci, in urma celor prezentate, se vede clar ca in orice situatie renuntarea la alcool aduce beneficii si imbunatateste calitatea vietii.