Placa bacteriană și tartrul

Sănătatea cavității orale este în strânsă legătură cu sănătatea întregului organism. Cele mai frecvente probleme întâlnite la nivelul cavității orale sunt cariile dentare și problemele parodontale, ambele afecțiuni fiind cauzate de prezența bacteriilor patogene la nivelul cavității bucale. Dintre aceste bacterii, cele mai frecvent implicate sunt S. mutans și Bifidobacteriacee spp., S. Sanguinis, Capnocytophaga gingivalis, Campylobatter rectus etc. (1)

Placa bacteriană este reprezentată de un biofilm incolor, lipicios, care se găsește pe suprafețele dentare și gingivale și care conține numeroase bacterii. Acest biofilm se formează constant, iar în cazul în care nu este îndepărtat prin periaj, va produce în timp carii dentare și probleme gingivale și parodontale (gingii și os alveolar). (2)

Tartrul este reprezentat de depozite dure, albicioase, galbene sau maronii la nivelul suprafețelor dentare și gingivale, rezultat din calcificare plăcii bacteriene la acest nivel. Prezența tartrului va facilita dezvoltarea ulterioară a plăcii bacteriene, oferind o suprafață mai mare de contact pentru aceasta. Așadar, se creeză un cerc vicios, care, dacă nu este întrerupt, va duce la aparția afecțiunilor parodontale și a cariilor dentare. (3)
   

Cauzele apariției plăcii bacteriene și tartrului

Placa bacteriană se dezvoltă ca urmare a consumului de carbohidrați. Prin metabolizarea zaharurilor și a carbohidraților din alimentație, bacteriile produc acizi care vor ataca suprafața dentară și gingiile. (2)
  
Bacteriile se formează în mod constant în cavitatea bucală, hrănindu-se cu resturile de alimente și cu salivă. Apare astfel placa bacteriană, biofilm la nivelul căruia se dezvoltă aceste bacterii. Atunci când placa bacteriană nu este corect îndepărtată prin periaj și rămâne mai mult timp pe suprafața dintelui, ioni de calciu și de magneziu (și nu numai) se vor depune la acest nivel, rezultând tartrul. Tartrul reprezintă placa bacteriană acumulată în timp și transformată într-o pelicula dură, incoloră sau de culoare gălbui-cenușie. (2)

Semne și simptome

Placa bacteriană nu este ușor de observat cu ochiul liber, deoarece are un aspect incolor. Există anumite substanțe, numite revelatori de placă bacteriană, care pot permite vizualizarea plăcii bacteriene pe suprafața dinților (atunci când există, placa bacteriană se colorează în violet sau albastru, în funcție de substanța utilizată). Utilizarea unui revelator de placă bacteriană poate fi realizată acasă sau în cabinetul de medicină dentară. Un aspect specific plăcii bacteriene este faptul că poate fi îndepărtată prin grataj sau prin periajul dentar.
  
Tartrul va fi vizibil deoarece în urma calcificării se pot observa cu ușurință depozitele albicioase sau colorate în diverse nuanțe de maro sau galben. Spre deosebire de placa bacteriană, tartrul nu va putea fi îndepărtat prin periaj sau grataj, ci doar prin tehnici de detartraj, efectuate de către medicul dentist. (2)
 
Atunci când placa bacteriană nu este îndepărtată corespunzător și rămâne în contact cu țesuturile dento-parodontale pentru mai mult timp, vor apărea semnele și simptomele inflamației gingivale care sunt:

• gingii roșii, inflamate, ușor dureroase la atingere;
• sângerări gingivale pe parcursul periajului sau al utilizării aței dentare;
• retracții ale gingiilor;
• gust metalic;
• respirație urât mirositoare;
• sensibilități dentare, fără nici un motiv aparent;
• mobilitatea dinților și chiar abcese dentare.

Îndepărtarea plăcii bacteriene și tartrului

Tehnicile de îndepărtare a tartrului de pe suprafețele dentare poartă denumirea generică de detartraj. În timpul detartrajului, medicul dentist utilizează intrumente speciale, fie manuale, fie activate de ultrasunete, pentru a îndepărta tartrul și placa bacteriană, de pe suprafețele dinților, deasupra și sub nivelul gingival. (4)
  
Deoarece, pe parcursul detartrajului, pacientul poate resimți inconfort sau chiar durere, medicul poate efectua o anestezie locală în prealabil. După efectaurea anesteziei, medicul va îndepărta, fie mecanic, fie cu un aparat pe bază de ultrasunete, depozitele de tartru și de placă bacteriană. (4)

Prevenirea plăcii bacteriene și tartrului

Depunerea plăcii bacteriene pe suprafețele dentare poate fi prevenită prin utilizarea tehnicilor de igienă oro-dentară:

• periajul dentar, cel puțin de două ori pe zi, pentru cel puțin 2 minute/periaj, pentru a îndepărta depozitele de placă bacteriană de pe suprafețele dentare;
• utilizarea aței dentare, o dată pe zi, pentru a îndepărta placa bacteriană de la nivel interdentar, suprafețe care nu sunt accesibile periuței dentare obișnuite;
• limitarea consumului de carbohidrați și de zaharuri, mai ales a gustărilor dulci și lipicioase;
• programarea a cel puțin două vizite la medicul dentist pe an, pentru un detartraj și o igienizare profesională. (2)

Recomandări

• Este foarte important ca fiecare persoană să fie conștientă de cât de importantă este sănătatea dinților și a gingiilor. Numeroase studii au scos în evidență asocieri între inflamația gingiilor și anumite afecțiuni generale. De aceea, prevenirea apariției cariilor și a gingivitelor ar trebui să fie unul dintre obiectivele fiecărei persoane.
  
• Respectarea cu strictețe a tehnicilor de igienă dentară este primul pas în asigurarea sănătății cavității orale. Este important ca periajul să se realizeze într-un mod corect, de aceea, este indicat să se consulte medicul dentist privind tehnica de periaj utilizată și a utilizării aței dentare.
  
• Este bine de știut faptul că tartrul dentar poate fi îndepărtat doar de către medicul dentist și că există produse (de tipul pastelor de dinți) care sunt eficiente în prevenirea apariției tartrului, însă nu și în îndepărtarea lui de pe suprafețele dentare. (2)