Platformele de comandă online remodelează modul în care mâncăm, în special în rândul generației Z

O dietă bogată în zahăr adăugat, grăsimi saturate și sodiu reprezintă un factor de risc major pentru creșterea în greutate și dezvoltarea unor boli netransmisibile, precum diabetul zaharat de tip 2, bolile cardiovasculare și unele tipuri de cancer. Începând cu anii 1970, rata supraponderalității și obezității a crescut semnificativ în multe țări cu venituri mari - Australia, Regatul Unit, Statele Unite și Canada. În țări în tranziție alimentară, precum Mexic, se observă tendințe similare în prevalența excesului ponderal și a obezității, asociate cu modificări ale dietei către produse nesănătoase.
Creșterea comerțului online cu produse alimentare - fie că vorbim despre platforme de livrare de mâncare gătită (de tip online food delivery), magazine alimentare online (online grocery retail) sau servicii de meal kit - poate influența semnificativ obiceiurile alimentare ale populației și, implicit, sănătatea publică. În ultimii ani, vânzările globale de alimente livrate prin canale online au crescut rapid. Cu toate acestea, nu exista până acum o analiză cuprinzătoare privind tiparele de utilizare a platformelor alimentare online și posibilele diferențe demografice și comportamentale asociate.

Comerțul online cu alimente se poate împărți, în linii mari, în trei categorii:

• Retail alimentar online: supermarketuri tradiționale cu opțiuni de comenzi online și click-and-collect, respectiv magazine „exclusiv online” (ex. Amazon).
• Servicii de „meal kits”: abonamente ce furnizează ingrediente pre-porționate și rețete, livrate la domiciliu.
• Platforme de livrare mâncare gătită: permit comandarea de mese gata preparate de la restaurante, fast-food-uri, cafenele sau magazine de proximitate (ex. Uber Eats, DoorDash, Just Eat).

Aceste servicii online pot exercita un impact considerabil asupra stilurilor alimentare. Platformele de livrare de mâncare gata preparată sunt criticate pentru promovarea frecventă a alimentelor hipercalorice și bogate în grăsimi, cu puține opțiuni sănătoase. Magazinele online pot descuraja, de asemenea, achiziția de produse proaspete prin lipsa încrederii cumpărătorilor în calitatea fructelor, legumelor sau a cărnii. În același timp, formele digitale de retail pot crește accesul la produse sănătoase (pentru persoanele cu mobilitate limitată) și pot, în unele cazuri, să limiteze „impulsul” de a adăuga la coș alimente nesănătoase. Serviciile de tip „meal kit” pot contribui la creșterea consumului de legume și la îmbunătățirea abilităților de gătit, deși costurile ridicate și accesul limitat rămân o problemă.

Studiul publicat în International Journal of Obesity

Obiective

• Măsurarea prevalenței utilizării diferitelor platforme de cumpărare a alimentelor online (restaurante prin aplicații de livrare, supermarketuri, magazine „doar online” și servicii de tip meal kit) în rândul adulților din Australia, Canada, Mexic, Regatul Unit și Statele Unite.
• Analiza corelației dintre caracteristicile socio-demografice/comportamentale și probabilitatea de a folosi aceste platforme.

Metodologie

Datele provin din International Food Policy Survey (IFPS) 2022, un sondaj online anual implementat în cinci țări (Australia, Canada, Mexic, Marea Britanie și SUA).

• Eșantion: adulți (≥18 ani), recrutați prin panouri online.
• Chestionar: întrebări despre frecvența comandării de mâncare de la restaurante sau convenience stores, cumpărături alimentare online de la supermarketuri sau magazine „doar online”, precum și utilizarea meal kits (în ultimele 7 zile).
• Variabile complementare: vârstă, sex, prezența copiilor <18 ani în gospodărie, income adequacy, cunoștințe nutriționale, abilități de gătit, frecvența preparării mâncărurilor acasă, indice de masă corporală (IMC), apartenență la minorități etnice.
• Analize statistice: modele de regresie logistică pentru a examina asocierile socio-demografice și comportamentale cu probabilitatea de a folosi anumite platforme. Datele au fost ponderate pentru a reflecta mai fidel populația fiecărei țări.

Dintre 35.214 participanți inițiali, au rămas 19.877 în analiza finală, după excluderea celor cu date incomplete sau care nu au răspuns la întrebările cheie. Timpul median de completare a fost de ~36 minute.

Rezultate

Prevalența generală: 58% dintre respondenți au folosit cel puțin o platformă de achiziționare a alimentelor online în perioada de referință.

• Comenzi online la restaurante: 36% dintre participanți (cel mai frecvent tip de platformă folosit).
• Comenzi online de la supermarketuri: 28% (aproape o treime din eșantion).
• Magazine „doar online” (precum Amazon): 11% din total.
• Meal kits: 14% au declarat că au folosit astfel de servicii în ultima săptămână.

Diferențe între țări

• Mexic: cea mai mare prevalență a comenzilor online la restaurante (52%) și la convenience stores (21%).
• SUA: cele mai mari procente la comenzile online din supermarketuri (33%), magazine „doar online” (16%) și meal kits (17%).
• Canada: în general, cea mai mică prevalență a tuturor tipurilor de platforme (de ex., doar 23% la comenzile din supermarketuri online).

Asocieri cu variabile socio-demografice și comportamentale

1. Sex: bărbații mai predispuși să folosească platforme pentru comenzi la restaurante, convenience stores și magazine „doar online” vs. femeile. 2. Vârstă / generație:

• Generația Z (18-29 ani) și Mileniali (30-44 ani) au probabilități semnificativ mai mari de utilizare a platformelor, indiferent că e vorba de mâncare gătită, supermarketuri sau magazine „doar online”.
• Diferențele față de Baby Boomers (peste 60 ani) au fost considerabile (OR: 6.10 la cei sub 30 ani pentru comenzi la restaurante [95%CI: 5.34-7.00]).

3. Prezența copiilor în gospodărie: cei cu copii mai mici (preschool sau primary school) prezintă un interes mai mare pentru cumpărături online de la supermarketuri ori magazine „doar online”.
4. Venit adecvat: asociat cu o frecvență mai mare a comenzilor (restaurante, convenience stores, supermarketuri online).
5. Minorități etnice: au șanse crescute de a comanda mâncare gătită, supermarketuri online și convenience stores.
6. Indicele de masă corporală: persoanele supraponderale/obeze nu erau mai predispuse să utilizeze magazine „doar online” (de fapt, aveau șanse mai scăzute), dar diferențele erau mai puțin clare pentru alte platforme.
7. Abilități de gătit și cunoștințe nutriționale: Persoanele care se consideră „bune la gătit” și/sau „cunoscătoare în nutriție” au avut șanse semnificativ mai mari de a cumpăra alimente online (în special convenience stores și supermarketuri), deși comanda lor generală de mâncare gătită la domiciliu era mai puțin frecventă.

Raționament

• Diferențele între generații: Mileniali și generația Z adoptă mai rapid tehnologiile digitale (motivați de comoditate, program de lucru încărcat și interes pentru diversificarea opțiunilor culinare).
• Politici și mediu alimentar:
• - Mexic: progres rapid în zona e-commerce, ceea ce poate explica prevalența ridicată la comenzile de mâncare de tip fast-food.
• - SUA: infrastructură online mare (Amazon, Walmart) și lipsa accesului la supermarketuri fizice în anumite comunități pot împinge populația spre opțiuni online (supermarketuri digitale, meal kits).
• - Canada: costurile adiționale (taxe de livrare, zone izolate) și un alt profil de consum pot explica nivelurile scăzute ale comenzilor online.

• Home cooking vs. Comenzi online: Deși mulți utilizatori se percep ca având competențe de gătit și cunoștințe nutriționale, frecvența scăzută de a găti efectiv poate semnala un conflict între preferința pentru opțiuni rapide și dorința de a prepara mese sănătoase.
• Implicații de sănătate publică: Dietele sunt influențate de disponibilitatea și promovarea alimentelor online, iar platformele de livrare se concentrează adesea pe oferte hipercalorice. E nevoie de strategii care să favorizeze opțiunile sănătoase, să ofere informații nutriționale vizibile și să evite marketingul preferențial pentru alimentele ultraprocesate.

Concluzii

Prevalența platformelor de retail alimentar online este semnificativă (58% dintre adulții din Australia, Canada, Mexic, UK și SUA au folosit cel puțin un tip de serviciu), cu restaurante online și supermarketuri online fiind principalele surse. Folosirea platformelor se corelează cu factori demografici (bărbați, generații tinere, părinți cu copii mici) și socio-economici (venit adecvat, minorități etnice).

Din perspectivă de sănătate publică, este esențial ca reglementările și politicile nutriționale să se extindă asupra spațiului digital. Aceasta ar putea include:

• Îmbunătățirea vizibilității alimentelor sănătoase în interfețele platformelor online.
• Promovarea etichetei nutriționale și a transparenței despre conținutul produselor.
• Intervenții pentru a nu submina practicile de gătit acasă și pentru a susține modele alimentare echilibrate.

Întrucât acest studiu evidențiază doar frecvența și caracteristicile socio-demografice, rămâne necesară cercetarea suplimentară pentru a înțelege impactul direct asupra dietei (tipul de produse comandate, calitatea nutrițională a coșului de cumpărături) și modul în care aceste platforme pot fi adaptate pentru a sprijini mai eficient alimentația sănătoasă.