Poluarea și sarcina: expunerea prenatală la componentele sulfat și amoniu din particulele fine asociată cu risc crescut de tulburare de spectru autist la sugari

Un studiu amplu realizat în Ontario, Canada, È™i publicat în JAMA Network Open în octombrie 2025, a identificat o asociere semnificativă între expunerea prenatală la componentele sulfat È™i amoniu ale particulelor fine (PM2.5) È™i riscul crescut de apariÈ›ie a tulburării de spectru autist (TSA) la copii. Studiul aduce o perspectivă nouă asupra compoziÈ›iei chimice a poluanÈ›ilor atmosferici, evidenÈ›iind faptul că nu masa totală a particulelor fine, ci anumite componente specifice pot fi responsabile pentru efectele neurotoxice observate.
Context
Particulele fine (PMâ‚‚.â‚…) reprezintă un amestec complex de compuÈ™i microscopici cu diametrul ≤ 2,5 µm, proveniÈ›i în principal din emisiile industriale, transportul rutier, arderea combustibililor fosili È™i procesele agricole. Datorită dimensiunilor extrem de reduse, aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni, ajungând ulterior în circulaÈ›ia sistemică È™i afectând diverse organe, inclusiv creierul în dezvoltare.
Numeroase cercetări anterioare au asociat expunerea prenatală la PMâ‚‚.â‚… cu întârzierea dezvoltării neurocognitive, modificări epigenetice È™i risc crescut de TSA. Mecanismele implicate includ stresul oxidativ, inflamaÈ›ia sistemică È™i cerebrală, dar È™i disreglarea metabolismului triptofanului prin alterarea microbiotei intestinale.
Cu toate acestea, majoritatea studiilor precedente au tratat PMâ‚‚.â‚… ca o entitate omogenă, fără a analiza separat efectele toxice ale componentelor sale chimice – cum ar fi sulfaÈ›ii, nitraÈ›ii, amoniul sau carbonul negru. Studiul realizat de Cloutier et al. abordează tocmai această limitare, evaluând asocierea dintre componentele individuale ale PMâ‚‚.â‚… È™i riscul de TSA.
Despre studiul actual
Studiul a inclus 2.183.324 de naÈ™teri din provincia Ontario, Canada, cu vârsta gestaÈ›ională cuprinsă între 36 È™i 42 de săptămâni, acoperind aproximativ 98% din totalul naÈ™terilor din regiune.
Pentru fiecare participant, cercetătorii au estimat expunerea la componentele particulelor fine — carbon negru, praf mineral, amoniu, nitrat, materie organică, sulfat È™i sare marină — folosind modele integrate de teledetecÈ›ie prin satelit È™i staÈ›ii terestre de monitorizare. Expunerile au fost calculate bilunar pe perioada de la concepÈ›ie până la vârsta de 36 de săptămâni, È™i săptămânal pentru alÈ›i poluanÈ›i atmosferici precum dioxidul de azot (NOâ‚‚) È™i ozonul (O₃).
Un element metodologic esenÈ›ial al studiului a fost ajustarea modelelor prenatale pentru expunerea postnatală din primul an de viață, permiÈ›ând izolarea efectului expunerii intrauterine.
Diagnosticul de tulburare de spectru autist a fost stabilit până la vârsta de 5 ani, utilizând date administrative de sănătate, iar analiza statistică a fost realizată prin modele multivariabile care au È›inut cont de factori confuzivi precum vârsta maternă, nivelul socio-economic, regiunea geografică È™i alÈ›i poluanÈ›i asociaÈ›i.
Rezultate
Rezultatele au arătat că expunerea prenatală la componentele sulfat și amoniu ale PM₂.₅ este semnificativ asociată cu creșterea riscului de TSA:
-
Sulfat: risc crescut cu 15% per creștere intercuartilă (IQR) a expunerii.
-
Amoniu: risc crescut cu 12% per IQR.
În schimb, masa totală a PMâ‚‚.â‚… nu a fost asociată semnificativ cu TSA după ajustarea pentru aceste componente individuale, sugerând că sulfatul È™i amoniul sunt principalii factori toxici responsabili pentru efectele observate.
Ferestrele de vulnerabilitate prenatală au fost identificate în:
-
Trimestrul al doilea și al treilea de sarcină:
-
săptămânile 14–32 pentru PMâ‚‚.â‚…,
-
săptămânile 23–36 pentru sulfat,
-
săptămânile 21–34 pentru amoniu.
-
Asocierile au fost mai puternice la sugarii de sex masculin, însă expunerea la sulfaÈ›i a rămas semnificativă È™i în rândul fetelor.
De asemenea, expunerea postnatală la ozon (O₃) în primul an de viață s-a asociat cu o creÈ™tere de 9% a riscului de TSA, în timp ce expunerea prenatală la ozon nu a fost semnificativă după ajustări (HR = 1,06; IC 95%: 0,98–1,14).
Analizele stratificate au indicat că asocierea dintre PMâ‚‚.â‚… È™i TSA este mult mai pronunÈ›ată în zonele urbane, în special în cartierele cu venituri mici sau medii, populate de minoritaÈ›i etnice sau imigranÈ›i recenÈ›i, populaÈ›ii care trăiesc adesea în apropierea autostrăzilor sau a surselor industriale de emisii.
Semnificația și mecanismele posibile
Studiul aduce dovezi robuste că expunerea fetală la sulfaÈ›i È™i amoniu în timpul sarcinii, în special între săptămânile 20–36, poate perturba procese critice ale dezvoltării cerebrale. Această perioadă este esenÈ›ială pentru:
-
funcționarea placentei și creșterea fetală,
-
mielinizarea neuronilor,
-
organizarea neuronală și formarea conexiunilor sinaptice.
Expunerea la particule fine în această etapă poate duce la stres oxidativ, neuroinflamaÈ›ie È™i modificări epigenetice ale genelor implicate în reglarea dezvoltării neuronale È™i sinaptice.
Sulfatul, rezultat predominant din combustia combustibililor cu conÈ›inut ridicat de sulf, È™i amoniul, provenit din utilizarea îngrășămintelor, tratarea apelor uzate È™i emisiile auto, sunt ambele recunoscute pentru potenÈ›ialul lor de a induce stres oxidativ È™i inflamaÈ›ie sistemică. Studii experimentale sugerează că amoniul poate altera funcÈ›ia astrocitelor È™i neurotransmisia, iar sulfatul poate modifica echilibrul redox È™i bariera hemato-encefalică.
Totodată, expunerea la PMâ‚‚.â‚… poate modifica microbiota intestinală È™i axul intestin-creier, conducând la inflamaÈ›ie cronică È™i disfuncÈ›ii metabolice implicate în patogeneza TSA.
În ceea ce priveÈ™te ozonul, expunerea postnatală pare să amplifice riscul prin mecanisme mitocondriale È™i stres oxidativ neuronal, aÈ™a cum s-a observat în modele animale care au dezvoltat comportamente asemănătoare autismului.
Concluzii
Acest studiu canadian de mari dimensiuni demonstrează că nu toÈ›i poluanÈ›ii atmosferici au acelaÈ™i potenÈ›ial neurotoxic: sulfatul È™i amoniul se disting ca principalii factori de risc pentru tulburările de spectru autist atunci când expunerea are loc în timpul sarcinii, în special în trimestrul al doilea È™i al treilea.
Rezultatele subliniază necesitatea unor politici de sănătate publică care să vizeze reducerea emisiilor de sulf È™i amoniu în mediul urban È™i să protejeze populaÈ›iile vulnerabile, în special femeile însărcinate È™i copiii mici.
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/woman-working-while-pregnant_22117980.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Durata sarcinii afectează ADN-ul copilului
- O dietă mai bună a mamei în timpul sarcinii stimulează creșterea creierului și IQ-ul la copii, până în adolescență
- Apneea în somn din timpul sarcinii crește riscul mamei de a dezvolta hipertensiune arterială și sindrom metabolic
- Temperatura crescută de afară ar putea fi asociată cu riscul de diabet gestațional
intră pe forum