Nevoia creierului de noutate

Nevoia creierului de noutate

©

Autor:

Nevoia creierului de noutate

Noutatea poate fi definită în raport cu informaÈ›ia. Atunci când au loc, evenimentele noi conÈ›in o mare cantitate de informaÈ›ie pe care nu o cunoaÈ™tem încă, iar informaÈ›iile pot fi măsurate prin gradul în care ceva este surprinzător. Când venim pe lume, ne aflăm într-o stare de incertitudine È™i comportamentele unui nou-născut sunt înnăscute la fel ca dorinÈ›a lui de a învăța È™i de a explora lumea. Însă, supravieÈ›uirea È™i reproducerea solicită aprofundarea proprietăților lumii pe care trebuie să o înÈ›elegem. [1]


O informaÈ›ie ajunsă în creier îl transformă la nivel molecular, deoarece creierul transformă informaÈ›ia într-o exprimare fizică a sinapselor neuronale È™i o îmbină cu alte părÈ›i de informaÈ›ie din capul nostru. [1]

Rolul dopaminei

Noutatea reprezintă semnalul cel mai evident care determină căror lucruri din această lume acordăm atenție constantă. Din punct de vedere evolutiv, avem nevoie de noutate pentru că altfel, ne-am concentra atenția asupra unor aspecte care nu se schimbă zi de zi. Cercetătorii au descoperit că noutatea determină un număr de sisteme din creier să devină active, iar cel mai important factor este dopamina. [1]

  • Dopamina se află în trunchiul cerebral È™i trimite neurotransmițători celorlalte regiuni din creier. NumeroÈ™i oameni consideră că dopamina oferă senzaÈ›ii uluitoare, euforie deoarece droguri precum cocaina sau metamfetamina determină o creÈ™tere a dopaminei în anumite părÈ›i ale creierului. Însă, tot mai mulÈ›i cercetători cad de acord că dopamina este un neurotransmițător de tip „dă-mi mai mult”. [2]
  • De asemenea, dopamina este implicată în procesul de învățare È™i memorare care are loc în creier în momentul în care se schimbă modalitatea prin care neuronii se conectează unul la altul. [2]
  • O singură experiență poate schimba drastic creierul È™i de aceea este necesar să controlăm aceste schimbări, altfel, dacă am sta o singură dată în mâini sau în cap, câmpul vizual s-ar modifica È™i am vedea de sus în jos. Dopamina este unul dintre neurotransmițătorii care controlează aceste schimbări È™i când este eliberată, semnalizează creierul că acum este timpul să înceapă să înveÈ›e. [2]


InformaÈ›ia nouă declanÈ™ează eliberarea de dopamină È™i tocmai acest răspuns reprezintă esenÈ›a unei experienÈ›e satisfăcătoare care modifică sistemul motivaÈ›ional. Efectul de noutate care declanÈ™ează eliberarea dopaminei schimbă în mod fizic creierul. [1]

Căutarea noutății

Căutarea noutății și a stimulilor intenși se bazează pe patru tipare comportamentale:

  • Aventura – efectuarea unor exerciÈ›ii È™i activități incitante, neobiÈ™nuite, cu potenÈ›ial periculos
  • ExperienÈ›a – stimularea minÈ›ii È™i a simÈ›urilor, observarea unor stimuli de mediu necunoscuÈ›i precum călătoriile È™i cunoaÈ™terea unor oameni noi
  • DezinhibiÈ›ie – efectuarea unor angajamente cu diverse persoane, căutarea unor oportunități de a scăpa de inhibiÈ›ii precum întreÈ›inerea unui act sexual, consumul de alcool È™i droguri
  • Susceptibilitatea la plictiseală – evitarea situaÈ›iilor È™i persoanelor plictisitoare, a situaÈ›iilor repetitive precum munca de rutină. De altfel, un nou-născut se poate uita la o imagine nouă timp de aproximativ 41 de secunde, dar apoi se plictiseÈ™te. [3] [4]


Având în vedere accentul pus pe stimulii noi, oamenii de È™tiință concluzionează că de fapt, căutarea de noi senzaÈ›ii reprezintă căutarea noutății, o trăsătură evolutivă conservată, care pare să fi avantajat supravieÈ›uirea evoluÈ›iei umane. [3]


Implicarea dopaminei în comportamentul de căutare a noutății ar putea explica È™i relaÈ›ia bine stabilită între senzaÈ›iile noi È™i consumul de droguri. La fel ca în cazul abuzului de substanÈ›e, expunerea la stimuli noi eliberează un val de dopamină în regiunile de recompensă ale creierului. Oamenii obiÈ™nuiÈ›i deja cu senzaÈ›iile tari dezvoltă un fel de toleranță la activitățile care implică un grad mare de risc È™i ca atare, sunt forÈ›aÈ›i să încerce activități È™i mai riscante pentru a recrea starea iniÈ›ială. [3]


Neofilia, caracterizată de o dorință accentuată pentru tot ceea ce este nou, poate fi considerată o poartă de acces pentru descoperire È™i creativitate. Winifred Gallagher, scriitor în domeniul È™tiinÈ›ei comportamentale, consideră că cele trei baze afective solicitate de neofilie sunt surpriza, curiozitatea È™i interesul. Combinată cu capacitatea creierului de a detecta elementul – surpriză, neofilia avantajează adaptarea umană. De asemenea, Gallagher se concentrează asupra prezentului caracterizat de viteza informaÈ›iei, media online È™i tradiÈ›ională È™i sugerează că trebuie să devenim cunoscători de noutate, nu doar căutători pentru a prospera în mijlocul acestei cantități de informaÈ›ie fără precedent. [4]

Nevoia de noutate a copiilor și adolescenților

Cercetarea creierului s-a desfășurat pe o amplă bază de cunoÈ™tinÈ›e care pot fi utilizate pentru a explica È™i soluÈ›iona problemele de învățare, informare, memorare È™i dezvoltarea a copiilor supradotaÈ›i. Primii ani de viață oferă fundaÈ›ie pentru inteligență È™i platformele necesare pentru dezvoltarea gradului de inteligență. [5]

  • În cazul maximizării inteligenÈ›ei È™i a dezvoltării creierului există doar progres sau regres – creierul nu se menÈ›ine la un stadiu anume È™i nu rămâne static. ExperienÈ›ele care cuprind integrare, conexiuni, asocieri È™i feedback sunt esenÈ›iale pentru maximizarea inteligenÈ›ei. [5]
  • Celulele s-au dezvoltat în numeroase ramuri dendritice care creează posibilități de conexiuni sinaptice, iar la rândul lor, conexiunile între celule s-au dezvoltat. Rezultatul acestor fenomene constă în nevoia ridicată a unui creier supradotat de complexitate, profunzime, noutate È™i experienÈ›e numeroase de învățare. Bruce Perry, psihiatru È™i expert în traumele copiilor, consideră că doar opt minute de lectură constantă la ore poate tolera creierul înainte de a căuta alÈ›i stimuli interni (visare cu ochii deschiÈ™i) sau externi (cine merge acum pe hol?) [5] [6]
  • AdolescenÈ›a este o perioadă dificilă atât pentru copii cât È™i pentru părinÈ›i întrucât este o etapă de explorare, creÈ™tere, vulnerabilitate, plină de oportunități. AdolescenÈ›a este definită de patru trăsături esenÈ›iale È™i anume: scânteie emoÈ›ională, angajament social, căutarea noutății, explorare creativă. În această etapă de dezvoltare, părinÈ›ii pot întâmpina probleme È™i sentimente contradictorii referitoare la controlul independenÈ›ei È™i autonomiei copiilor. [7]


Societatea trebuie să găsească o modalitate de a transcende nevoia de noutate È™i să înveÈ›e să aprecieze straturile care susÈ›in noutatea. De asemenea, toÈ›i indivizii ar trebui să rămână fideli scopului evolutiv al noutății pentru a se adapta, învăța È™i crea lucruri noi È™i semnificative. [4]


Data actualizare: 23-05-2019 | creare: 01-09-2014 | Vizite: 4007
Bibliografie
(1) BERNS, Gregory, Satisfacția – arta de a găsi adevărata împlinire, Editura Nemira & Co, București, 2007, pag. 24-27
(2) Novelty and testing: when the brain learns and why it forgets, link: https://www.nieman.harvard.edu/reports/article/102397/Novelty-and-Testing-When-the-Brain-Learns-and-Why-It-Forgets.aspx
(3) Desperately Seeking Sensation: Fear, reward and the human need for novelty, link: https://www.dana.org/News/Details.aspx?id=43484
(4) Why we like the new and shiny: a history and future of neophilia, link: https://www.brainpickings.org/index.php/2012/01/24/winifred-gallagher-new/
(5) Tips for Parents: The Gifted Brain & Learning: At Home and at School, https://www.davidsongifted.org/db/Articles_id_10393.aspx
(6) Six tips for brain-based learning, link: https://www.edutopia.org/pdfs/guides/edutopia-6-tips-brain-based-learning-guide-print.pdf
(7) What Parents Need to Know About the Teenage Brain, link: https://www.psychalive.org/parents-need-know-teenage-brain/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • De ce ne plictisim?
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum