Produsele finale de glicație avansată și rolul lor în neuroinflamație și boli neurodegenerative

Un articol publicat în septembrie 2025 în Neuroscience analizează modul în care produsele finale de glicație avansată (AGEs - advanced glycation end products), formate prin reacția Maillard sau introduse prin dietă, interacționează cu receptorul specific RAGE și contribuie la inflamație cronică, stres oxidativ și disfuncții mitocondriale. Autorii explorează rolul acestui mecanism în boli neurodegenerative, sindroame post-virale (inclusiv long COVID) și impactul dietei occidentale asupra neuroinflamației.

Context

AGEs sunt compuși toxici care se formează endogen, în special în condiții de hiperglicemie și stres oxidativ, sau exogen, prin consumul de alimente ultraprocesate, bogate în proteine și grăsimi gătite la temperaturi înalte. Odată acumulați, AGEs se leagă de receptorii RAGE de pe celule și declanșează cascade inflamatorii și producție excesivă de specii reactive de oxigen. Acest proces accelerează îmbătrânirea, favorizează dezvoltarea diabetului, bolilor cardiovasculare și bolilor neurodegenerative precum Alzheimer. De asemenea, se conturează o legătură între AGE–RAGE și sindroamele post-virale, inclusiv encefalomielita mialgică și long COVID, unde inflamația cronică și disfuncția mitocondrială sunt mecanisme centrale.

Despre studiul actual

Revizuirea urmărește trei direcții majore:

• Formarea și acumularea AGEs: atât prin reacția Maillard în organism, cât și prin ingestie alimentară. Se subliniază că 10–30% dintre AGEs alimentari sunt absorbiți în circulație și pot interacționa cu RAGE, accentuând inflamația și stresul oxidativ.

• Surse exogene și impactul dietei occidentale: carnea procesată, brânzeturile, alimentele prăjite, la grătar sau coapte la temperaturi mari conțin concentrații ridicate de AGEs. În contrast, metodele culinare umede (fierbere, abur) și dietele mediteraneene sau pe bază de plante reduc încărcătura glicativă.

• Mecanisme patologice: odată activați, receptorii RAGE declanșează activarea NF-κB, producerea de citokine proinflamatorii, disfuncție mitocondrială și acumulare de proteine modificate (inclusiv beta-amiloid), favorizând neurodegenerarea. Factorii de mediu (metale grele, aditivi, microplastice) pot intensifica aceste procese.

Lucrarea oferă o analiză detaliată și a rolului AGE–RAGE în sindroamele post-virale, arătând cum SARS-CoV-2 și Epstein–Barr pot amplifica activarea RAGE și pot favoriza inflamația persistentă, ceea ce contribuie la simptome precum oboseală cronică, disfuncție cognitivă și afectarea barierei hemato-encefalice.

Discuții

Principalele concluzii ale articolului includ:

• AGEs sunt determinanți majori ai inflamației cronice și ai procesului de neurodegenerare prin interacțiunea cu receptorul RAGE.

• Dieta occidentală accelerează formarea AGEs, atât endogenă (prin hiperglicemie și stres oxidativ), cât și exogenă (prin consumul de alimente ultraprocesate și gătite la temperaturi înalte).

• SARS-CoV-2 și EBV pot stimula căile intracelulare similare celor activate de AGE–RAGE, creând un cerc vicios între inflamație, stres oxidativ și disfuncție mitocondrială, ceea ce explică parțial mecanismele long COVID și ME/CFS.

• Intervențiile farmacologice asupra receptorului RAGE au arătat rezultate promițătoare în modele preclinice, însă studiile clinice (ex. azeliragon) nu au confirmat eficiența la scară largă.

• Intervențiile dietetice și de stil de viață sunt cele mai accesibile strategii:

  • reducerea alimentelor prăjite și ultraprocesate,

  • preferința pentru fierbere și gătit la abur,

  • consumul crescut de legume, fructe și condimente antioxidante,

  • evitarea contaminanților și aditivilor pro-oxidanți.

• Dietele sărace în AGEs pot reduce inflamația sistemică și riscul de declin cognitiv, fiind o strategie non-farmacologică cu potențial preventiv și terapeutic.

Concluzii

AGEs și activarea receptorului RAGE reprezintă un nod patologic central care leagă dieta, metabolismul, factorii de mediu și inflamația cronică de dezvoltarea bolilor neurodegenerative și a sindroamelor post-virale. Autorii subliniază că, deși terapiile farmacologice nu și-au dovedit încă eficiența, modificările dietetice și de stil de viață oferă o cale imediată și practică pentru reducerea riscului de neuroinflamație și declin cognitiv. Viitoarele cercetări ar trebui să se concentreze pe studii clinice de intervenție nutrițională, integrarea markerilor moleculari ai AGE–RAGE și elaborarea unor politici publice care să sprijine educația alimentară și prevenția.