Programele multimodale de preabilitare pentru adulții în vârstă pot îmbunătăți rezultatele postoperatorii: fezabilitate și beneficii

Pacienții vârstnici prezintă un risc crescut de complicații postoperatorii și declin funcțional din cauza rezervei fiziologice reduse și a fragilității. Conceptul de preabilitare - pregătirea pacientului înainte de operație pentru a îmbunătăți recuperarea - a apărut ca o abordare promițătoare în medicina geriatriei chirurgicale. Deși programele de preabilitare bazate pe exercițiu fizic s-au dovedit benefice în chirurgia cardiacă, toracică, abdominală sau ortopedică, nu există încă un protocol standardizat universal acceptat.
Dovezile recente sugerează că intervențiile combinate - care includ exerciții fizice, consiliere nutrițională și suport psihologic - ar putea oferi avantaje superioare celor bazate pe un singur element. Totodată, studiile care evaluează indicatori centrate pe pacient (cum ar fi starea funcțională sau calitatea vieții) rămân limitate. În acest context, cercetătorii de la Beth Israel Deaconess Medical Center și Hebrew Rehabilitation Center au realizat un studiu pilot pentru a testa fezabilitatea unui program de preabilitare multimodal destinat adulților vârstnici programați pentru chirurgie electivă majoră.

Despre studiu

Studiul publicat în Journal of the American Geriatrics Society s-a desfășurat în perioada martie 2023 – ianuarie 2025, în Boston, Massachusetts, și a inclus pacienți cu vârsta ≥ 65 de ani, programați pentru intervenții abdominale, urologice, cardiovasculare sau ginecologice oncologice majore. Programul de preabilitare, cu o durată de 3–4 săptămâni, a cuprins trei componente integrate:

• Terapie fizică: Două sesiuni individuale pe săptămână, câte o oră fiecare, axate pe exerciții de flexibilitate, forță și rezistență, cu posibilitatea de a fi efectuate în format hibrid (în persoană sau virtual). Pacienții erau încurajați să efectueze minimum 30 de minute de exercițiu fizic de patru ori pe săptămână.
• Nutriție: O sesiune de consiliere dietetică de o oră, desfășurată virtual, completată de administrarea zilnică a unui supliment proteic de 20 g, adaptat la comorbiditățile și preferințele fiecărui participant. Recomandările au inclus ajustarea aportului proteic, momentul meselor și hidratarea.
• Meditație: O sesiune virtuală de o oră pe săptămână, coordonată de instructori ai Sadhguru Center for a Conscious Planet, concentrată pe tehnici de respirație și mindfulness pentru reducerea stresului și îmbunătățirea stării psihologice. Participanții au fost încurajați să practice meditația zilnic, timp de 12 minute.

Pe durata intervenției, echipa de cercetare a oferit apeluri săptămânale de monitorizare și suport motivațional. Participarea la program a fost gratuită pentru toți pacienții.

Rezultate

Participanți și caracteristici

Din 146 de pacienți evaluați, 30 au fost înscriși (31,6%), iar 28 au început efectiv programul. Dintre aceștia, 23 au finalizat preabilitarea și au fost supuși intervenției chirurgicale. Vârsta medie a participanților a fost de 75,3 ani, iar 16,7% au prezentat fragilitate ușoară sau moderată. Majoritatea (62,5%) au fost programați pentru chirurgie cardiacă.

Fezabilitate și siguranță

Rata generală de completare a fost de 82%, cu o aderență de 91,3% pentru componenta fizică, 76,9% pentru nutriție și 68,3% pentru meditație. Aproximativ 68% dintre participanți au finalizat cel puțin jumătate din sesiunile tuturor componentelor. Evenimentele adverse raportate au fost rare și ușoare, constând în disconfort gastrointestinal legat de suplimentele proteice (3 cazuri) și durere musculoscheletală minoră (3 cazuri).

Îmbunătățiri funcționale și calitatea vieții

După intervenție, s-au observat îmbunătățiri semnificative în performanța fizică:

• Viteza mersului a crescut cu 0,2 m/s;
• Timpul pentru 5 ridicări de pe scaun s-a redus cu 3,4 secunde;
• Forța de prindere nu a prezentat modificări semnificative.

Scorurile PROMIS, care evaluează domenii precum anxietatea, depresia, oboseala, durerea, somnul, funcția fizică și participarea socială, au arătat îmbunătățiri susținute până la 90 de zile postoperator. Între 32% și 59% dintre participanți au înregistrat progrese peste pragul de semnificație clinică minimă, în special pentru funcția fizică.

Rezultate postoperatorii

Niciun pacient nu a dezvoltat delir postoperator în primele trei zile. Durata mediană a spitalizării a fost de două zile, iar scorul median al complicațiilor (Comprehensive Complication Index) a fost de 8,7, corespunzător unor evenimente ușoare. Doar 3 pacienți au fost reospitalizați în primele 30 de zile, iar mortalitatea la 90 de zile a fost de un caz.

Discuții

Studiul demonstrează fezabilitatea logistică și acceptabilitatea ridicată a unui program de preabilitare multimodal destinat vârstnicilor. Rata de aderență de peste 80% a fost posibilă datorită flexibilității programului, a sesiunilor virtuale și a suportului constant din partea echipei de cercetare.

Rezultatele susțin ideea că intervențiile care combină exercițiul fizic, optimizarea nutrițională și reducerea stresului psihologic pot aduce beneficii integrate asupra stării generale, recuperării și calității vieții pacienților. Componentele de mindfulness și meditație, deși mai dificil de standardizat, pot contribui la reducerea anxietății, depresiei și la îmbunătățirea somnului, aspecte esențiale în perioada perioperatorie.

Printre provocările identificate se numără dificultățile de recrutare a pacienților fragili, menținerea aderenței și monitorizarea postoperatorie. Strategiile aplicate – programare flexibilă, sesiuni hibride, apeluri săptămânale și suport logistic – au fost esențiale pentru succesul studiului.

Limitări

Cohorta a inclus predominant pacienți albi non-hispanici și cu un status funcțional relativ bun, provenind dintr-un centru academic unic. Astfel, generalizarea rezultatelor la populații mai diverse sau la pacienți cu fragilitate severă este limitată. De asemenea, absența unui grup de control fără preabilitare împiedică atribuirea directă a beneficiilor observate exclusiv intervenției.

Concluzii

Acest studiu pilot arată că un program multimodal de preabilitare – incluzând terapie fizică, intervenție nutrițională și meditație – este fezabil și sigur înainte de chirurgia electivă majoră la pacienții vârstnici.

Rezultatele oferă baza necesară pentru dezvoltarea unui studiu clinic randomizat de amploare, care să evalueze eficacitatea acestor programe asupra complicațiilor postoperatorii, funcției fizice și calității vieții. Implementarea pe scară largă a preabilitării multimodale ar putea redefini standardul de pregătire preoperatorie în geriatria chirurgicală.