Preabilitarea la domiciliu și rezultatele postoperatorii la adulți vârstnici

Autor: Racheriu Dragoș, licențiat în medicină

Un studiu realizat la 13 centre clinice din Canada și publicat în JAMA Surgery la data de 3 decembrie 2025 a analizat relația dintre preabilitarea la domiciliu și rezultatele postoperatorii la adulți vârstnici cu fragilitate programați pentru intervenții chirurgicale noncardiace. Cercetarea arată că, la nivel populațional, programul nu modifică semnificativ dizabilitatea postoperatorie sau riscul de complicații, însă evidențiază potențiale beneficii la participanții care au respectat >75% dintre exercițiile prescrise.

Context

Fragilitatea este un sindrom multidimensional caracterizat prin diminuarea rezervelor fiziologice și o vulnerabilitate crescută la evenimente adverse. Persoanele vârstnice cu fragilitate prezintă un risc de două ori mai mare de complicații postoperatorii și de agravare a dizabilității față de persoanele fără fragilitate. Strategiile de preabilitare – care includ activitate fizică, nutriție, intervenții psihologice – au demonstrat eficacitate în numeroase studii explicative mici, adesea monocentrice, însă generalizabilitatea acestora către programe implementate pe scară largă rămâne redusă.

Majoritatea studiilor anterioare s-au realizat în medii spitalicești sau centre specializate, limitând accesul pacienților din zone geografice extinse. Preabilitarea la domiciliu este considerată o soluție promițătoare, dar ratele de aderență au fost în mod tradițional scăzute în rândul persoanelor cu fragilitate. În plus, există puține trialuri randomizate de mari dimensiuni care să includă populații vulnerabile și să integreze componente de coaching pentru creșterea aderenței.

Despre studiul actual

Design și desfășurare

Studiul a fost un trial clinic randomizat, pragmatic, multicentric, paralel, cu evaluare calitativă integrată.

Periodă de recrutare: 2 martie 2020 – 8 februarie 2024
Analiza datelor: 3 octombrie 2024 – 5 decembrie 2024
Centre participante: 13 centre din Canada
Populație: persoane ≥60 ani, cu scor de fragilitate ≥4 pe scala Clinical Frailty Scale, programate pentru intervenții chirurgicale noncardiace elective, cu spitalizare.
Număr total eligibili: 992 persoane
Număr randomizați: 847 participanți (423 în grupul de preabilitare, 424 în grupul de îngrijire standard)
Număr care au ajuns efectiv la intervenția chirurgicală: 705 persoane (353 în grupul de preabilitare, 352 în grupul standard)

Clinicienii și evaluatorii au fost complet orbiți, iar participanții au fost parțial orbiți (grupul control primind recomandări publice generale despre activitate fizică și nutriție).

Intervenția

Participanții din grupul de preabilitare au primit:

un program multimodal la domiciliu, incluzând:
- exerciții de intensitate moderată,
- recomandări personalizate de nutriție,
suport regulat de la antrenori-coordonatori, instruiți pe baza unei teorii de modificare a comportamentului, cu scopul de a optimiza aderența.

Durata mediană a participării: 4 săptămâni (interval intercuartil 3–7).

Obiective

Coprincipale:

Dizabilitatea la 30 de zile postoperator, evaluată prin World Health Organization Disability Assessment Schedule 2.0.
Incidența oricărei complicații postoperatorii în timpul spitalizării chirurgicale.

Obiective secundare:

evenimente de siguranță preoperatorii,
calitatea vieții,
supraviețuire,
căderi,
severitatea complicațiilor,
funcțiile de viață zilnică,
durata spitalizării,
dispozitivul de externare,
funcția membrelor inferioare,
rata de readmisie.

Analiza a fost realizată prin regresie cu efecte mixte, ajustată pentru factorii de stratificare și pentru factorii prognostici prespecificați.

Aderența

Aderența mediană la program: 78% dintre activitățile prescrise
Mulți participanți au raportat bariere precum:
- priorități concurente,
- motivație redusă,
- dificultăți medicale,
- interval scurt înainte de operație (23% nu au avut minimumul de 3 săptămâni prescrise).

Rezultate

Participanți

53,4% persoane de sex feminin
Vârsta medie (DS): 71,7 ani (±7,1)

Siguranță preoperatorie

Nu au existat diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește evenimentele de siguranță.

Rezultatul privind dizabilitatea

Scor mediu (DS) în grupul de preabilitare: 23,5 (±21,8)
Scor mediu (DS) în grupul control: 24,7 (±23,8)
Diferența medie ajustată: −1,4
Interval de încredere 97,5%: −4,9 până la 2,0
Semnificație statistică: P = 0.36
→ Fără îmbunătățire semnificativă clinic pentru populația totală.

Complicații postoperatorii

Incidența complicațiilor în grupul de preabilitare: 177 participanți (50,1%)
În grupul control: 168 participanți (47,7%)
Odds ratio ajustat: 1,05
Interval de încredere 97,5%: 0,73–1,49
P = 0.78
→ Nicio reducere semnificativă a complicațiilor.

Analiza participanților aderenți (>75% exerciții prescrise)

Scor de dizabilitate mai mic cu: −4,9
IC 97,5%: −9,8 până la −0,01
P = 0.02
→ Sugerează un potențial beneficiu pentru cei cu aderență ridicată, dar fără impact asupra complicațiilor (OR 1,06).

Bariere identificate

Pe baza Theoretical Domains Framework:

priorități conflictuale ale pacienților,
motivație scăzută,
simptome medicale și oboseală,
timp insuficient până la operație.

Discuții

Acest trial, unul dintre cele mai ample și mai pragmatice realizate până în prezent în rândul persoanelor vârstnice cu fragilitate, nu a demonstrat eficacitatea preabilitării la domiciliu atunci când este analizată întreaga populație randomizată. Totuși, rezultatele sunt nuanțate.

Elemente importante rezultate din studiu:

Aderența este cheia: participanții care au urmat programul cu rigurozitate au prezentat îmbunătățiri ale dizabilității postoperatorii.
Provocările de implementare sunt majore în această populație: fragilitatea se asociază cu simptome, oboseală și limitări care pot împiedica participarea consecventă la activități fizice.
Programul, deși bine structurat, nu a putut înlătura complet barierele reale de viață ale pacienților.
Rezultatele sugerează că modelul actual necesită optimizare, posibil prin:
- suplimentare proteică explicită,
- intensificare a exercițiilor pentru unii pacienți,
- integrarea programului în programarea chirurgicală,
- identificarea pacienților pentru care programele la domiciliu sunt adecvate vs. cei care necesită prezență într-un centru specializat.

Deși nu s-au observat diferențe semnificative la nivelul întregii cohorte, faptul că nu au existat semnale de risc crescut și că participanții aderenți au prezentat beneficii sugerează că preabilitarea rămâne o strategie promițătoare, dar insuficient calibrată pentru populația cu fragilitate severă, unde modificarea comportamentului este dificilă.

Concluzii

Programul de preabilitare la domiciliu, coordonat prin coaching și recomandări nutriționale personalizate, nu a redus dizabilitatea postoperatorie și nu a scăzut incidența complicațiilor la adulții vârstnici cu fragilitate, atunci când este analizat în ansamblu.
Totuși, participanții cu aderență ridicată au prezentat rezultate mai bune, sugerând că viitoarele intervenții trebuie să abordeze mai eficient barierele de participare pentru a valorifica pe deplin potențialul preabilitării.

Data actualizare: 04-12-2025 | creare: 04-12-2025 | Vizite: 47

Bibliografie

McIsaac, D. I., et al. (2025). Home-Based Prehabilitation for Older Surgical Patients With Frailty. JAMA Surgery. doi:10.1001/jamasurg.2025.5288. https://jamanetwork.com/journals/jamasurgery/fullarticle/2841757

Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/doctor-talking-senior-man-indoors_14001684.htm

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Activarea simultană a STING și LTβR induce formarea de structuri limfoide terțiare funcționale și imunitate antitumorală de lungă durată

Un studiu publicat în septembrie 2025 a investigat modul în care activarea concomitentă a STING (stimulator of i...

Inteligența artificială, un partener de siguranță în anestezia pediatrică

În cadrul reuniunii anuale ANESTHESIOLOGY® 2025, cercetătorii au prezentat o analiză sistematică care ...

Fierul intravenos preoperator, o măsură superioară transfuziilor de sânge pentru pacienții cu anemie (studiu)

Într-un studiu amplu realizat de cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine s-a concluzionat că perfuziile cu fie...

Sindromul de sevraj alcoolic după operații majore: risc crescut de complicații și spitalizare prelungită
Intervenția chirurgicală după un AVC cu îngustarea arterei carotide nu mai este necesară pentru un grup mare de pacienți
Creșterea utilizării terapiilor țintite înainte de operație în tratamentul cancerului
Tiroidectomia fără cicatrici oferă o mai bună protecție a nervilor și paratiroidelor, însă implică timp operator mai lung și resurse suplimentare

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Recuperarea medicală după operație (postoperatorie) - tehnici și indicații

Recuperarea medicală după operație (postoperatorie) depinde de tipul de intervenție suferită precum și de ist...

Recuperarea după o intervenție chirurgicală

Intervențiile chirurgicale reprezintă un factor de stres asupra organismului, iar majoritatea dintre noi vom avea...

Un număr mai mare de pași zilnic reprezintă o bună metodă de a evita complicațiile postoperatorii

Un studiu prezentat la Congresul Clinic al Colegiului American de Chirurgi din 2023 subliniază importanța măsur�...

Operația nu se închide - ghidul pacientului operat

Un nou scor prezice cu acuratețe riscul de insuficiență hepatică postoperatorie

Umflătură după operație (umflăturile postoperatorii)

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum