Programul meselor la vârstnici poate prezice sănătatea și longevitatea

Un studiu coordonat de cercetători de la Mass General Brigham și colaboratori internaționali, publicat în revista Communications Medicine, arată că schimbările în programul meselor la vârstnici, în special întârzierea micului dejun, sunt asociate cu probleme de sănătate și un risc crescut de mortalitate. Echipa, condusă de dr. Hassan Dashti, nutriționist și biolog circadian la Massachusetts General Hospital, a analizat date colectate pe o perioadă de peste 20 de ani de la aproape 3.000 de adulți din Marea Britanie.

Context

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, nu doar ce mănâncă și cât mănâncă se modifică, ci și momentul zilei când iau mesele. Totuși, legătura dintre sincronizarea meselor și sănătatea pe termen lung a rămas slab înțeleasă.
Studii anterioare au arătat că perturbarea ritmurilor circadiene influențează metabolismul, riscul de boli cardiovasculare, tulburările psihice și calitatea somnului. Însă impactul concret al orelor de masă în îmbătrânire nu fusese investigat sistematic la scară populațională.

Despre studiu

• Participanți: 2.945 de adulți cu vârste între 42 și 94 de ani, care trăiau în comunitate (nu instituționalizați) în Regatul Unit.

• Durata urmăririi: peste 20 de ani.

• Date analizate: chestionare, probe biologice și informații despre mortalitate.

• Obiectiv: să identifice traiectorii ale programului meselor și legătura lor cu starea de sănătate, profilul genetic și riscul de deces.

Principalele constatări

• Odată cu înaintarea în vârstă, participanții:

  • au început să ia micul dejun și cina mai târziu,

  • și-au restrâns fereastra zilnică de alimentație (adică intervalul dintre prima și ultima masă a zilei).

• Întârzierea micului dejun a fost asociată cu:

  • tulburări fizice și psihice: depresie, oboseală, probleme de sănătate orală,

  • dificultăți în pregătirea meselor și somn de calitate redusă,

  • un risc crescut de mortalitate în perioada de urmărire.

• Persoanele cu predispoziție genetică spre cronotip de „bufniță” (preferința pentru somn și trezire târzii) aveau tendința de a lua mesele la ore mai târzii.

Rezultate și implicații

Autorii subliniază că programul meselor, în special ora micului dejun, poate fi un marker simplu și accesibil al stării generale de sănătate la vârstnici.

• Mesaje principale:

  • Modificările în rutina meselor pot fi un semnal precoce pentru probleme de sănătate ascunse, fizice sau psihice.

  • Monitorizarea orelor de masă ar putea fi integrată în evaluările clinice de rutină la pacienții vârstnici.

  • Încurajarea unui program constant al meselor ar putea face parte din strategiile de promovare a îmbătrânirii sănătoase și a longevității.

Dr. Dashti atrage atenția și asupra tendințelor moderne precum postul intermitent sau alimentarea cu restricție de timp, subliniind că efectele acestor abordări ar putea fi diferite la populațiile vârstnice comparativ cu adulții tineri.

Concluzie

Acest studiu oferă o perspectivă nouă asupra rolului momentului meselor în sănătatea vârstnicilor. Dacă micul dejun întârziat reflectă și chiar amplifică probleme de sănătate și mortalitate, atunci intervenții simple – precum menținerea unui program stabil de alimentație – ar putea deveni o parte esențială a strategiilor de prevenție și îmbătrânire sănătoasă.