Scurgerile mamelonare

©

Autor:

Scurgerile mamelonare

Scurgerea mamelonară este o manifestare clinică înregistrată în numeroase patologii ale glandei mamare și se caracterizează prin apariția unor secreții transparente sau colorate la nivelul glandelor mamare, în lipsa alăptării.

La nivelul fiecărui mamelon, sunt prezente aproximativ zece orificii de excreție, prin intermediul cărora este eliminată secreția lactată în timpul alăptării.

Cu toate că apariția unei scurgeri mamelonare reprezintă, de cele mai multe ori, un motiv de îngrijorare pentru bolnava în cauză, în majoritatea cazurilor nu este expresia clinică a unei afecțiuni severe.

Scurgerile mamare pot apărea la nivelul unuia sau a ambilor sâni, pot îmbrăca aspecte diferite (de la secreții apoase, la secreții vâscoase, de culoare gălbuie, verde, maronie sau roșiatică-scurgeri hematice) și pot fi însoțite de alte manifestări clinice (precum cefalee, tulburări de vedere, grețuri, vărsături, febră, tulburări menstruale, tulburări de erecție la bărbați, etc.).

Conform datelor din literatura de specialitate, riscul de apariție a scurgerilor mamelonare este direct proporțional cu vârsta individei în cauză și cu numărul de sarcini avte de către aceasta.

Orice scurgere mamelonară trebuie investigată, pentru a depista din timp afecțiunea cauzatoare și pentru a putea administra tratamentul corespunzător.

Printre investigațiile recomandate pentru diagnosticaarea afecțiunii mamare care duce la apariția scurgerilor mamelonare amintim următoarele aspecte: determinarea nivelului de prolactină, determinarea nivelului seric de hormoni tiroidieni, determinarea IGF1, determinarea nivelului de cortizol, ecografia mamară, mamografia, examenul citologic al secrețiilor mamelonare, galactografia, tomografia computerizată a glandei mamare.
Deși în majoritatea cazurilor, scurgerile mamelonare sunt întâlnite la femei, în practica medicală au fost înregistrate însă și cazuri de scurgeri mamelonare în rândul bărbaților. [1], [2]

De ce apar scurgerile mamelonare

După cum spuneam anterior, majoritatea cauzelor care determină apariția scurgerilor mamelonare sunt reprezentate de afecțiuni de natură benignă.

Principalele afecțiuni care pot duce la apariția scurgerilor mamelonare sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

  • Secreția crescută de prolactină (hormon secretat de către hipofiză), înregistrată frecvent în cazul acromegaliei, prolactinoamelor, hipotiroidismului sau sindromului Cushing. În acest context, scurgerea mamelonară este prezentă bilateral.
  • Papilomul intraductal
  • Ectazia ductelor mamare (dilatarea ductelor mamare)
  • Galactoreea
  • Abcesele mamare
  • Traumatismele mamare
  • Modificările fibrochistice ale glandelor mamare
  • Neoplasmul mamar
  • Boala Paget a sânului.


De asemenea, au fost înregistrate scurgeri mamelonare și în urma administrării anumitor medicamente, precum medicamente de tensiune, anticoncepționale orale, antidepresive, anxiolitice, medicamente pentru combaterea afecțiunilor gastrice, entiemetice, etc. [3], [4], [5]

Simptome care pot însoți scurgerile mamelonare

Aspectul, culoarea și consistența scurgerilor mamelonare, precum și celelalte manifestări clinice care le însoțesc, pot varia în funcție de etiologie.

Scurgerile mamelonare care apar în contextul dilatării ductelor mamare sunt gălbui sau maronii și pot fi însoțite de alte manifestări clinice, precum eritem mamelonar, creșterea sensibilității la nivelul mamelonului afectat, edem local. Deseori dilatarea ductelor mamare se asociază riscului crescut de infecție bacteriană cu stafilococi.

Papilomul intraductal este reprezentat de apariția unei formațiuni tumorale benigne la nivelul unuia dintre ductele galactofore ale glandei mamare. Scurgerile mamare apărute în acest context sunt, de cele mai multe ori, hematice sau vâscoase și apar spontan, de la nivelul unui singur duct mamar.

Prolactinomul este o tumoră benignă hipofizară, caracterizată prin creșterea exagerată a secreției de prolactină. Prolactinomul poate duce la apariția scurgerilor mamelonare, însoțite de alte manifestări clinice precum galactoree, amenoree, infertilitate, osteoporoză, libidou scăzut, pubertate tardivă la copii, impotență și disfuncție erectilă la bărbați.

Sindromul Cushing este o afecțiune caracterizată printr-o secreție excesiv de cortizol care, pe lângă caracterele sale clinice specifice (precum facies în lună plină, mase cervicale dorsale grase, obezitate tronculară, etc.), mai poate determina apariția scurgerilor mamelonare, a osteoporozei, a hipercifozei, a calculilor renali, a intoleranței la glucoză, etc.

Acromegalia se caracterizează printr-o hipersecreție a hormonului de creștere (a somatotropului) și poate determina aapriția scurgerilo mamelonare, însoțite de astenie, cifoză, îngroșarea vocii, secreție seboreică excesivă, cefalee intensă, constipație, tulburări vizuale, hipersecreție sudoripară, dureri articulare, modificarea aspectelor feței (nas mare, frunte proeminentă, protruzia maxilarului, macroglosie, pomeți accentuați, creșterea spațiului interdentar), creșterea continuă în dimensiuni a membrelor superioare și inferioare, creșterea în dimensiuni a organelor interne, etc.

hipotiroidismul este o afecțiune a glandei tiroide caracterizată prin scăderea producției de hormoni tiroidieni la acest nivel. Scurgerile mamelonare apărute în cadrul hipotiroidismului sunt albicioase-gălbuie, prezente bilateral la nivelul ambilor sâni și pot fi însoțite de alte manifestări clinice, precum oboseală, scăderea memoriei, tulburări de concentrație, scăderea libidoului, tulburări de menstruație, constipație, creștere în greutate, bradipsihie, bradilalie, infertilitate, creșterea incidenței avorturilor, etc.

Galactoreea se datorează unei hipersecreții de prolactină și este definită prin apariția secreției lactate la exprimarea sțnului, în absența perioadei de alăptare la femei. Scurgerea mamară apărută în cadrul galactoreei poate apărea la nivelul unuia sau ambilor sâni și poate fi transparentă sau galben-verzuie.

Abcesul mamar se caracterizează prin apariția unei colecții purulente la nivelul sânului și este, de cele mai multe ori, de etiologie bacteriană. Scurgerile mamelonare apărute în cadrul abcesului mamar sunt purulente și sunt însoțite de semnele clinice specifice inflamației, precum durere locală, edem și eritem local (roșeață), creșterea temperaturii locale, în formele mai severe febră.

Traumatismele mamare apărute în cadrul accidentelor de circulație sau a accidentelor sportive, pot duce la apariția unor scurgeri mamelonare transparente, gălbui sau hematice, la nivelul ambilor sâni. De regulă, aceste scurgeri apar spontan și reflectă afectarea simultană a mai multor ducte mamare.

Modificările fibrochistice ale glandei mamare pot duce la apariția unor scurgeri mamelonare de culoare verde sau gălbuie, însoțite de durere sau disconfort mamar, creșterea sensibilității mamare și decelarea unor formațiuni nodulare la palparea sânului.

Cancerul mamar intraductal se caracterizează prin apariția spontană și unilaterală a unor scurgeri mamelonare serohematice.

Scurgerile mamelonare apărute în cadrul bolii Paget a sânului pot fi albicioase sau sangvinolente și sunt însoțite de eritem mamelonar, prurit mamelonar și eroziunea mamelonului. [1], [2], [3], [4], [5]

Tratamentul scurgerilor mamelonare

Singura metodă de combatere a scurgerilor mamelonare este aceea de corectare a bolii cauzatoare. Prin tratarea cauzei (a bolii de fond), efectul (scurgerea mamelonară) va dispărea. În schimb, în urma întreruperii tratamentului simptomatic de ameliorare a scurgerilor mamelonare, acestea din urmă vor reapărea.

  • De cele mai multe ori, dilatarea ductelor mamare se rezolvă de la sine, fără a fi necesară intervenția chirurgicală. Există în să anumite cazuri mai severe în cadrul cărora este necesar tratamentul chirurgical de îndepărtare a canalului galactofor afectat. Ca și tratament simptomatic, în cazul ectaziei ductale se recomandă aplicarea pe suprafața sânului afectat a compreselor calde care reduc durerea și disconfortul local, administrarea de analgezice și de antibiotice, pentru a preveni apariția infecției locale.
  • Tratamentul papilomului intraductal este chirurgical și presupune excizia formațiunii tumorale.
  • Tratamentul prolactinomului poate fi medicamentos, chirurgical sau radioterapic. Tratamentul medicamentos presupune administrarea de agoniști dopaminergici (precum Bromocriptină, Carbegolin, Lisurid, etc.) sau agenți alchilanți (precum Busulfan, Bendamustin, Lomustin, Dacarbazină, etc.). Tratamentul chirurgical presupune îndepărtarea formațiunii tumorale (adenectomie transsfenoidală/transfrontală).
  • Tratamentul acromegaliei presupune chimioterapie, radioterapie, tratament hormonal de substituție și medicamente care inhibă secreția hormonului de creștere.
  • Tratamentul sindromului Cushing poate fi medicamentos, radioterapic sau chirurgical. Tratamentul medicamentos presupune administrarea medicamentelor care inhibă secreția de cortizol, precum Ketoconazol sau Metryrapon. Tratamentul chirurgical se adresează bolnavilor cu secreție exagerată de cortizol, fără răspuns la tratamentul medicamentos sau radioterapic administrat și presupune îndepărtarea uneia sau a ambelor glande suprarenale (adrenalectomie unilaterală sau bilaterală).
  • Tratamentul hipotiroidismului este medicamentos și presupune corectarea deficitului de hormoni tiroidieni existent. Cel mai frecvent utilizat medicament în acest sens este Levotiroxina.
  • Tratamentul abcesului mamar poate fi medicamentos sau chirurgical. Tratamentul medicamentos presupune administrarea de antibiotice. Tratamentul chirurgical constă în efectuarea unei incizii la nivelul sânului afectat, pentru drenarea colecției purulente.
  • Tratamentul mastozei fibrochistice poate fi și el medicamentos sau chirurgical. Tratamentul medicamentos presupune administrarea preparatelor hormonale: anticoncepționale orale sau medicamente care inhibă sinteza de estrogen și de progesteron (precum Bromocriptina, Danazolul, etc.). Tratamentul chirurgical constă în extirparea formațiunii nodulare.
  • Tratamentul cancerului mamar intraductal și a bolii Paget a sânului este comun și presupune extirparea chirurgicală a sânului (mastectomie), urmată de chimioterapie și radioterapie. [1], [2], [3], [4], [5]

Data actualizare: 04-02-2020 | creare: 04-02-2020 | Vizite: 189
Bibliografie
1. Victor Stoica, Viorel Scripcariu, COMPENDIU DE SPECIALITĂȚI MEDICO-CHIRURGICALE vol.I și II, Editura Medicală, București, 2018
2. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
3. What Causes Nipple Discharge in Non-Lactating Women?, link: https://www.healthline.com/health/womens-health/nipple-discharge
4. Nipple discharge, link: https://www.mayoclinic.org/symptoms/nipple-discharge/basics/definition/sym-20050946
5. Causes and treatments of nipple discharge, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/319539.php
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.