Sportul practicat în weekend poate oferi aceleași beneficii pentru sănătate ca antrenamentele zilnice

Cercetări anterioare au demonstrat că activitatea fizică previne sau ameliorează riscul de boli netransmisibile și reduce mortalitatea. Pentru a atinge aceste beneficii, Organizația Mondială a Sănătății recomandă unui adult să facă cel puțin 150 de minute de efort moderat spre vigoros (EMV) pe săptămână. Cu toate acestea, nu e clar dacă există diferențe între cei care își concentrează toată activitatea fizică în 1-2 zile (cunoscuți drept „weekend warriors”) și cei care practică mișcare în mod regulat, pe parcursul întregii săptămâni.
„Weekend warrior” (WW) sau „războinic de weekend” este tiparul în care o persoană atinge pragul recomandat de exerciții fizice (≥150 min EMV/săptămână), însă 50% sau mai mult din totalul de efort apare în doar 1-2 zile. Studii anterioare pe acest subiect au dat rezultate contradictorii, deoarece majoritatea s-au bazat pe raportări subiective (chestionare de auto-raportare), predispuse la erori de memorie și sub-/supra-raportare. Pentru a obține date mai precise, studiul publicat în Journal of the American Heart Association și-a propus să evalueze asocierile dintre diferite tipare de activitate fizică – inclusiv WW – și mortalitatea de orice cauză, cardiovasculară și prin cancer, folosind accelerometrie la peste 90.000 de participanți din UK Biobank.

Metodologie

Participanți și designul studiului

• Eșantion: au fost analizați 93.409 adulți (37-73 ani) din UK Biobank, cărora li s-a cerut să poarte un accelerometru de tip Axivity AX3 la încheietura mâinii timp de 7 zile, pentru a măsura obiectiv activitatea fizică.
• Criterii de excludere: lipsa datelor valide de accelerometru, monitorizare <7 zile, prezența unor boli severe la momentul inițial (pentru a evalua mortalitatea specifică bolii) și retragerea voluntară din studiu.
• Definirea activității fizice: prin algoritmi de machine learning și filtre de intensitate, s-au stabilit minutele de EMV/ săptămână. Patru niveluri de analiză: sub 25% (115,2 min/săptămână), prag OMS (150 min), median (230,4 min) și 75% (345,6 min).

Grupuri de activitate fizică

• Activ: participanții care atingeau sau depășeau pragul stabilit (ex. ≥150 min/săptămână).
• Inactiv: sub pragul de EMV (ex. <150 min/săptămână).
• Weekend warrior (WW): cel puțin 50% din EMV concentrat în 1-2 zile, atingând totodată criteriul EMV (ex. ≥150 min).
• Activ regulat: EMV ≥150 min/săptămână, dar distribuit în ≥3 zile.

Analiza și rezultate

• Obiectiv principal: asocierea dintre tiparul de activitate fizică (WW vs. activ regulat vs. inactiv) și riscul de mortalitate prin orice cauză, boli cardiovasculare (CVD) și cancer.
• Metode statistice: modelele de tip Cox multivariabile ajustate pentru factori de confuzie (vârstă, sex, indice de masă corporală, etnie, educație, status fumat, consum alcool, dietă sănătoasă, sedentarism, diabet etc.).
• Durata medie de urmărire: 8,1 ani; sursa datelor de mortalitate: registrele naționale de sănătate (NHS).

Rezultate

Risc mai mic de mortalitate la cei activi

Atât „weekend warriors”, cât și cei cu activitate fizică regulată au avut un risc semnificativ mai mic de deces (oricare cauză, CVD, cancer) față de cei inactivi.

Exemple (pe criteriul OMS: ≥150 min/săptămână):

• Risc deces prin orice cauză: HR = 0,68 (WW) și 0,74 (activ regulat), comparativ cu inactivi.
• Risc deces boli cardiovasculare: HR = 0,69 (WW) și 0,76 (activ regulat).
• Risc deces cancer: HR = 0,79 (WW) și 0,87 (activ regulat).

Efectele protectoare se mențin și când s-a ridicat pragul EMV la 25%, 50% și 75% din distribuția eșantionului, confirmând robustețea concluziilor.

Weekend warrior vs. activ regulat

Nu s-au observat diferențe semnificative în riscurile de deces între WW și cei activi regulat. Cu alte cuvinte, activitatea fizică intens concentrată în 1-2 zile aduce beneficii comparabile cu activitatea fizică distribuită mai uniform pe săptămână, atât pentru mortalitatea generală, cât și pentru CVD și cancer.

Subgrupuri și analize de sensibilitate

• Asocierile au rămas stabile prin excluderea deceselor din primii 2 ani, adăugarea factorilor de risc suplimentari (ex. hipertensiune, medicație antihipertensivă) și folosirea unor definiții alternative pentru tiparul WW.
• Interacțiunile cu vârsta, sexul, obezitatea, diabetul sau statutul ocupațional nu au alterat semnificativ concluziile.

Implicarea analizei E-values

Calculele E-values (1,26-2,45) au arătat că ar fi nevoie de confounderi puternici neobservați pentru a anula efectele detectate, sugerând o rezistență notabilă a concluziilor la factori necontrolați.

Discuții și implicații

• Confirmarea beneficiilor activității fizice: Studiul completează datele existente, susținând că orice formă de EMV, fie concentrată în 1-2 zile, fie dispersată, reduce riscurile de mortalitate în comparație cu sedentarismul.  
• Explicații posibile: Efectele protectoare ale activității fizice ar putea fi mediate prin mecanisme antiinflamatorii, reducerea stresului oxidativ și îmbunătățirea metabolismului lipidelor, dar sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin modul în care tiparul activității influențează aceste procese.
• Relevanță pentru sănătatea publică:  

• Având în vedere costurile globale ridicate asociate inactivității fizice, aceste rezultate susțin încurajarea practicării mișcării chiar și sub formă „weekend warrior”, atunci când distribuirea activității în fiecare zi nu este fezabilă.  
• Astfel, clinicienii și factorii de decizie pot oferi recomandări individualizate celor care nu pot urma un program regulat de exerciții.

Concluzii

Într-un lot mare de participanți monitorizați prin accelerometru (ceea ce minimizează erorile de auto-raportare), ambele tipare de activitate fizică (regulat și weekend warrior) au avut efecte similare de reducere a mortalității generale, cardiovasculare și prin cancer. Studiul sugerează că îndeplinirea pragurilor de efort fizic, chiar dacă se concentrează în 1-2 zile pe săptămână, oferă beneficii considerabile pentru sănătate și longevitate, fapt deosebit de important pentru persoanele cu programe aglomerate.