Strategii de adaptare și pregătire pentru valurile de căldură extremă în rândul vârstnicilor

Strategii de adaptare și pregătire pentru valurile de căldură extremă în rândul vârstnicilor

©

Autor:

Strategii de adaptare și pregătire pentru valurile de căldură extremă în rândul vârstnicilor

O revizuire publicată în jurnalul PLOS Climate oferă o sinteză actualizată a dovezilor empirice privind comportamentele de adaptare È™i pregătire ale persoanelor vârstnice în faÈ›a valurilor de căldură extremă. Lucrarea a fost realizată de o echipă multidisciplinară cu contribuÈ›ii din partea specialiÈ™tilor în gerontologie È™i sănătate publică.
Îmbătrânirea populaÈ›iei globale este un fenomen accelerat, iar până în 2050, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani vor depăși numeric copiii sub 5 ani. În acelaÈ™i timp, valurile de căldură, una dintre manifestările cele mai vizibile ale schimbărilor climatice, devin tot mai frecvente È™i intense la nivel mondial. Vârstnicii, din cauza vulnerabilităților fiziologice, psihologice È™i sociale, sunt în mod disproporÈ›ionat expuÈ™i riscurilor generate de temperaturile extreme. Probleme precum capacitatea redusă de termoreglare, izolarea socială, accesul limitat la soluÈ›ii de răcire eficiente È™i nivelul scăzut de conÈ™tientizare a riscurilor contribuie la o expunere crescută în faÈ›a acestor evenimente.

Despre studiu

Obiectivul studiului

Scopul acestei revizuiri rapide a fost evaluarea stadiului actual al cunoÈ™tinÈ›elor privind comportamentele de pregătire È™i adaptare la căldura extremă în rândul vârstnicilor, utilizând modelul socio-ecologic pentru structurarea rezultatelor. Modelul permite înÈ›elegerea interacÈ›iunilor dintre nivelurile individual, comunitar È™i politic în determinarea răspunsului la stresul termic.

Metodologie

  • Perioadă acoperită: 2010–2024
  • Surse consultate: 6 baze de date È™tiinÈ›ifice majore + Google Scholar
  • Tipuri de studii incluse: studii empirice calitative, cantitative, mixte, review-uri sistematice
  • Număr total de studii incluse: 41
  • Țări de proveniență: Australia, Marea Britanie, SUA, Canada, China, India, Iran, Italia, Suedia, etc.
  • DefiniÈ›ii utilizate pentru vârstnici: vârste ≥60, ≥65, uneori ≥75 ani

Calitatea studiilor

Calitatea metodologică a fost evaluată folosind instrumente validate precum CASP, MMAT și instrumentele NIH NHLBI. S-a constatat:

  • 9 studii cantitative de calitate scăzută
  • 7 de calitate medie
  • 3 de calitate înaltă
  • 13 studii calitative, fără scor general
  • 6 studii mixte, cu limitări metodologice comune (eÈ™antionare, integrare slabă între metode)

Rezultate

1. Acțiuni individuale de adaptare

29 de studii au investigat comportamentele individuale ale vârstnicilor în timpul valurilor de căldură. Cele mai frecvente strategii au inclus:

  • Hidratare: consum crescut de lichide
  • Răcire corporală: duÈ™uri mai dese, utilizarea cârpelor ude, reducerea activității fizice
  • Ajustări de mediu: folosirea jaluzelelor, ventilaÈ›ie, aer condiÈ›ionat, mutarea în zone mai răcoroase
  • Relocare temporară: în spaÈ›ii publice răcoroase – magazine, mall-uri, biserici, centre comunitare


Utilizarea acestor strategii a fost influențată de:

  • tipul locuinÈ›ei (apartamente vs. case individuale)
  • accesul la aer condiÈ›ionat
  • gen, vârstă, percepÈ›ia riscului termic
  • venit È™i statut de proprietar vs. chiriaÈ™

2. Strategii la nivel comunitar și structural

2.1 Servicii comunitare pentru vârstnici

7 studii au analizat rolul serviciilor sociale în protecÈ›ia vârstnicilor în timpul căldurii extreme. Concluziile au inclus:

  • Necesitatea unor planuri formale de răspuns care să coordoneze intervenÈ›iile
  • EducaÈ›ia È™i subvenÈ›iile contribuie la creÈ™terea utilizării aerului condiÈ›ionat
  • Programele de tip Trăiască bătrânii (Italia) au redus mortalitatea prin vizite la domiciliu È™i apeluri telefonice proactive
  • AngajaÈ›ii serviciilor sociale s-au confruntat cu suprasolicitare în lipsa resurselor corespunzătoare

2.2 LocuinÈ›ele È™i centrele rezidenÈ›iale pentru vârstnici

7 studii au analizat factorii care influențează confortul termic interior. Concluzii:

  • VentilaÈ›ia naturală È™i utilizarea ventilatoarelor/aerului condiÈ›ionat sunt esenÈ›iale pentru reducerea temperaturii
  • Clădirile cu spaÈ›ii verzi È™i design prietenos cu vârstnicii favorizează adaptarea
  • Instalarea de copertine È™i vegetaÈ›ie reduce supraîncălzirea
  • În centrele rezidenÈ›iale, pregătirea proactivă a inclus: întreÈ›inerea aparatelor de răcire, formarea personalului, rezerve de apă È™i mâncare, generatoare de rezervă

3. Politici și planuri de acțiune privind valurile de căldură

5 studii au evaluat impactul politicilor și planurilor naționale privind valurile de căldură. Observații relevante:

  • Planurile de acÈ›iune sunt mai eficiente dacă includ alerte active È™i recomandări personalizate
  • Doar 3 din 23 de planuri internaÈ›ionale analizate oferă recomandări pentru îngrijirea vârstnicilor
  • Planurile naÈ›ionale (ex: Olanda) sunt implementate parÈ›ial în centrele de îngrijire
  • 19 state americane au integrat nevoile vârstnicilor în planurile de adaptare la schimbările climatice

Concluzii și implicații

CreÈ™terea simultană a numărului de vârstnici È™i a valurilor de căldură extremă reprezintă o ameninÈ›are majoră pentru sănătatea publică globală. Această revizuire evidenÈ›iază nevoia urgentă de intervenÈ›ii:

  • EducaÈ›ionale: CreÈ™terea gradului de conÈ™tientizare în rândul vârstnicilor È™i al îngrijitorilor
  • Infrastructurale: InvestiÈ›ii în izolaÈ›ie, ventilare È™i răcire durabilă
  • Comunitare: Dezvoltarea de centre de răcire accesibile È™i reÈ›ele de sprijin social
  • Politice: Elaborarea de planuri integrate la toate nivelurile administraÈ›iei


Comunicarea eficientă, adaptată vârstnicilor È™i susÈ›inută de parteneri comunitari, este esenÈ›ială. De asemenea, studiile viitoare trebuie să includă mai multe regiuni cu venituri mici È™i mijlocii, unde infrastructura este adesea precară È™i riscurile mai mari.

Direcții pentru cercetare viitoare

  • Explorarea intervenÈ›iilor cu tehnologie redusă (low-tech) pentru răcire
  • Studierea capitalului social È™i a modelelor comunitare de sprijin (ex. village model)
  • Evaluarea longitudinală a strategiilor de adaptare È™i a impactului lor asupra sănătății
  • CreÈ™terea calității metodologice a studiilor (eÈ™antionare, design experimental, integrarea metodelor mixte)

Concluzie finală

Pregătirea pentru valurile de căldură trebuie să devină o prioritate de sănătate publică È™i justiÈ›ie climatică. O abordare integrată, centrată pe nevoile vârstnicilor È™i bazată pe dovezi, este esenÈ›ială pentru reducerea mortalității È™i menÈ›inerea calității vieÈ›ii în contextul crizei climatice.


Data actualizare: 21-08-2025 | creare: 21-08-2025 | Vizite: 99
Bibliografie
Doherty, F. C., et al. (2025) Extreme heat preparedness and coping among older adults: A rapid review. PLOS Climate. https://doi.org/10.1371/journal.pclm.0000689

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Expunerea la căldură intensă sporeÈ™te inflamaÈ›ia È™i interferează cu funcÈ›iile sistemului imunitar
  • Legătura dintre căldura pe timpul nopÈ›ii È™i riscul de accident vascular cerebral
  • Temperatura ambientală ridicată poate avea efecte negative pentru sarcină
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum