Studii de cohortă — Neuropsihiatrie

Studiul demonstrează că fragilitatea, depresia și declinul cognitiv cresc riscul de boală Parkinson de 3,2 ori la adulții peste 50 de ani, susținând monitorizarea multidomenială pentru diagnostic.

Un model de inteligență artificială (SHIMMER) utilizează analize de rutină pentru a profila șapte boli comune pe un spectru continuu, facilitând depistarea precoce și evaluarea riscului.

Studiu genomic ce identifică 551 loci genetici comuni între stilul de viață și tulburările mentale, evidențiind patternuri divergente: depresia asociată cu sedentarismul, schizofrenia/bipolaritatea...

Studiu de cohortă pe 3,5 milioane de persoane demonstrează că tulburările mentale cresc riscul de boli somatice, cu un risc de 4–5 ori mai mare de diabet și BPOC la tinerii adulți cu psihoză.

Studiul demonstrează că depresia majoră este un factor de risc cauzal pentru cancerul colorectal, identificând proteina NID2 drept mediator molecular comun prin randomizare mendeliană.

Studiu transversal pe 220 vârstnici cu ICC: 55,9% prezintă deteriorare cognitivă. Vârsta ≥80 ani, tulburările de somn și diabetul sunt factori de risc independenți majori.

Studiul ABCD (n=11.880) demonstrează că expunerile prenatale (alcool, tutun, cannabis, stres) au efecte cumulative asupra structurii și funcției cerebrale, detectabile imagistic în adolescență.

Studiul demonstrează că densitatea proteinei tau în neocortex, nu doar localizarea, determină severitatea declinului cognitiv la pacienții cu boala Alzheimer în stadiu Braak V.

Analiza 319 supraviețuitori ICU cu distres psihologic (PICTURE trial): depresia (PHQ-2≥3) este cel mai puternic predictor al calității vieții alterate — EQ-5D-5L -0,13 și EQ VAS -12,45, depășind factorii clinici și demografici.

Studiul evaluează sechelele psihiatrice post-COVID la 107 copii, demonstrând o prevalență de 56,1% a simptomelor noi și validând scala RCADS ca instrument eficient de screening clinic.

Studiul pe 12.868 de persoane demonstrează că raportul proteină C reactivă/limfocite (CLR) este asociat semnificativ cu riscul de depresie și ideație suicidară, fiind un potențial biomarker accesibil.

O analiză NHANES pe 5.030 de adulți arată că o alimentație de calitate (HEI2020 ridicat) și antiinflamatorie (DII scăzut) reduce independent probabilitatea de depresie cu până la 42%.

Studiul arată că valurile de căldură prelungite cresc consultațiile și internările psihiatrice de urgență, durata cumulată a căldurii fiind un predictor mai precis decât temperaturile izolate.

Studiul prospectiv pe 29.344 de participanți arată că fibroinflamația hepatică (cT1 crescut), nu steatoza, prezice riscul de AVC, demență și depresie, mai ales în prezența leziunilor cerebrale WMH.

Studiul ED-SAFE 2 demonstrează că pacienții cu risc suicidar incidental în urgențe prezintă vulnerabilități reale și comportament suicidar post-urgențe, necesitând screening universal.