Studii de cohortă — Neuropsihiatrie

Studiul VIP2 (3.920 pacienți) demonstrează că scala de fragilitate clinică (CFS) este cel mai puternic predictor independent al mortalității la 30 de zile la pacienții ≥80 ani internați în UTI.

Studiul validează chestionarul QUIC pe 386 subiecți, demonstrând fiabilitatea acestuia în evaluarea impredictibilității din copilărie ca predictor independent pentru anxietate, depresie și anhedonie.

Studiu transversal pe 1.469 pacienți vârstnici din Germania: 40% prezintă tulburări cognitive, 18,4% au demență, iar 63% dintre cazurile de demență sunt sub-diagnosticate în spitalele generale.

Studiul Framingham arată că nivelul ridicat de cortizol matinal la adulții asimptomatici corelează cu un volum cerebral redus și performanțe cognitive scăzute, în special la femei.

Studiul pe 617 pacienți arată că combinația de diuretice, BCC și blocanți SRAA încetinește declinul cognitiv în Alzheimer, având un efect sinergic cu inhibitorii de colinesterază.

Studiu transversal pe 110 îngrijitori din Arabia Saudită relevă o prevalență a depresiei de 70%, corelată semnificativ cu căderile repetate ale pacienților cu Alzheimer și durata îngrijirii zilnice.

Studiul demonstrează că NfL seric corelează cu atrofia cerebrală și declinul funcțional în bvFTD, având o sensibilitate de 91% pentru diagnostic și potențial ca biomarker de monitorizare.

Studiul BioFINDER demonstrează că biomarkerii YKL-40, ICAM-1 și Flt-1 sunt elevați în stadiile presimptomatice ale bolii Alzheimer și prezic independent conversia la demență.

Studiu longitudinal pe 623 de adolescenți (11-13 ani) arată o creștere de 42,9% a depresiei între fazele pandemiei COVID-19, cu anxietate și ideație suicidară persistente la niveluri ridicate.

Studiu de randomizare mendeliană pe 487.511 participanți identifică 51 de specii lipidice cu rol cauzal în boala Alzheimer, demonstrând o relație bidirecțională între metabolismul lipidic și demență.