Summitul JAMA 2025: modul în care inteligența artificială și alte tehnologii ar putea reduce violența cu arme de foc până în 2040

În martie 2025, JAMA a organizat un summit interdisciplinar dedicat uneia dintre cele mai presante probleme de sănătate publică din Statele Unite: violența cu arme de foc. Evenimentul a reunit 60 de experți din domenii variate – medicină, sănătate publică, sociologie, drept, inginerie, politici publice – cu scopul de a elabora o strategie națională inovatoare, capabilă să reducă semnificativ impactul violenței armate până în 2040.

Context și problemă actuală

De la începutul secolului XXI, în SUA s-au înregistrat peste 800.000 de decese și 2 milioane de răniți din cauza armelor de foc. În 2023, au fost fabricate aproape 9 milioane de arme, 95% destinate pieței interne, iar 6 milioane au fost importate. Violența armelor variază semnificativ între state, în funcție de legislație și reglementări.

• 58,4% din decesele cu arme de foc sunt sinucideri, cu o rată de fatalitate de 90%.
• În 2023, rata sinuciderilor cu arme a atins un record de 7,63/100.000, cu creșteri majore la adolescenți și persoane din rândul minorităților.
• După un vârf în 2021, omuciderile cu arme au scăzut cu 29% în 2024, ajungând la cel mai redus nivel din 1960.

Violența non-letală, traumele psihologice și efectele indirecte afectează milioane de americani. Impactul economic și social este amplu, iar dorința populației pentru soluții este vizibilă – studiile arată că gospodăriile ar fi dispuse să plătească în medie 744 dolari pentru o reducere cu 20% a violenței armate în statul lor.

Viziunea pentru 2040

Summitul a definit o viziune clară: o Americă în care violența cu arme este semnificativ redusă, iar comunitățile se simt în siguranță. Această viziune presupune:

• Implementarea de politici și intervenții bazate pe dovezi.
• Reechilibrarea puterii în favoarea comunităților afectate.
• Respectarea drepturilor constituționale, dar cu accent pe siguranță și prevenție.

Inovații și direcții strategice

1. Intervenții comunitare împotriva violenței (ICV)

Programele ICV utilizează abordări multidisciplinare pentru a reduce rapid violența prin intervenții personalizate și sprijin pentru indivizii cu risc crescut. Se folosesc:

• Intervenții comportamentale, servicii pentru victime, strategii de întrerupere a violenței.
• Parteneriate cu rețele sociale, activiști locali și supraviețuitori ai violenței.

Extinderea acestor programe necesită finanțare sustenabilă, asistență tehnică și mecanisme de evaluare riguroase. Social media devine o zonă critică, deoarece escaladarea online poate duce la conflicte fizice – o oportunitate-cheie de inovație pentru ICV.

2. Tehnologii emergente și siguranța armelor

Summitul a abordat tehnologii precum:

• Armele inteligente (biometrice) – utile în prevenirea accidentelor și sinuciderilor juvenile.
• Detectoare pasive de arme – sisteme bazate pe inteligență artificială care identifică arme ascunse în spații publice.
• Microstamping și imaging balistic 3D – tehnologii pentru identificarea armelor implicate în crime.

Inteligența artificială poate fi utilizată pentru predictie, monitorizare și intervenție. Cu toate acestea, sunt necesare garanții privind etica, echitatea, confidențialitatea și prevenirea erorilor algoritmice.

3. Supravegherea reglementată a industriei armelor

Industria armelor este considerată un determinant comercial al sănătății. Summitul a pledat pentru:

• Tratarea armelor ca produse de consum, cu supraveghere similară altor bunuri periculoase.
• Utilizarea legislației de protecție a consumatorului (UDAP) pentru a sancționa publicitatea înșelătoare.
• Taxe, obligații de raportare, răspundere legală pentru producători și distribuitori.

Exemplele din New Jersey, Connecticut și Baltimore arată că intervențiile juridice pot reduce disponibilitatea armelor ilegale.

4. Prevenția primordială

Strategiile de prevenție „upstream” vizează cauzele structurale ale violenței:

• Revitalizarea urbană (iluminat, spații verzi, clădiri abandonate).
• Politici economice echitabile (baby bonds, salarii minime, susținere financiară).
• Reformarea sistemelor de justiție și sănătate în sensul restabilirii încrederii și redistribuirii puterii.

Aceste intervenții au demonstrat efecte asupra reducerii infracționalității în orașe precum Philadelphia, Detroit și New Orleans. Totuși, dovezile privind impactul asupra violenței armate rămân limitate și necesită evaluare riguroasă și participativă.

5. Considerații etice și angajament comunitar

Participarea activă a comunităților afectate este esențială. Se recomandă:

• Codeterminare a cercetării, tehnologiilor și politicilor cu persoanele direct afectate.
• Formarea de echipe multidisciplinare locale, cu sociologi, eticieni, specialiști AI și persoane cu experiență de viață.
• Asigurarea echilibrului între inovație tehnologică și protejarea drepturilor civile.

Cinci pași esențiali pentru un viitor mai sigur

• Investirea în comunități și schimbarea structurilor generatoare de violență.
• Valorificarea responsabilă a inovației tehnologice și reglementărilor.
• Schimbarea narațiunii despre prevenția și inevitabilitatea violenței armate.
• Abordare guvernamentală și societală integrată, cu coordonare și implicare civică.
• Revoluție în cercetarea științifică privind prevenirea violenței cu arme.

Concluzie

Violența cu arme nu este un fenomen inevitabil. Summitul JAMA din 2025 conturează un traseu strategic ce combină intervenții dovedite, inovații tehnologice, acțiuni civice și politici publice pentru a construi o societate în care siguranța este accesibilă tuturor. Cu un angajament colectiv și investiții strategice, un viitor fără frică de arme de foc este posibil până în 2040.