Taximetriștii și șoferii de ambulanță au avut cele mai mici proporții de decese atribuite bolii Alzheimer dintre toate ocupațiile

Decesele atribuite bolii Alzheimer au crescut de peste două ori în ultimele decenii și sunt de așteptat să crească în continuare odată cu îmbătrânirea populației. Există însă unele date care sugerează că anumite profesii ce implică navigație spațială intensă, cum ar fi taximetria, ar putea fi asociate cu modificări funcționale benefice la nivelul hipocampului - zonă a creierului esențială în crearea hărților cognitive și puternic implicată în boala Alzheimer. Pornind de la aceste constatări, un studiu publicat în The BMJ a evaluat relația dintre mortalitatea prin boala Alzheimer și ocupațiile cu cerințe mari de orientare spațială (taximetriști, șoferi de ambulanță), folosind datele certificatelor de deces la nivelul întregii populații din Statele Unite ale Americii.
Cercetătorii au analizat certificate de deces dintr-o bază națională (National Vital Statistics System), pentru perioada 1 ianuarie 2020–31 decembrie 2022. Au fost incluse informații demografice (vârstă, sex, rasă, nivel de educație) și cauza de bază a decesului, codificată ICD-10. Pentru ocupație, s-au folosit codurile standardizate din recensământul SUA (2010). Dintr-un total de peste 9 milioane de certificate de deces cu date ocupaționale valide, investigația s-a concentrat pe 443 grupuri ocupaționale. Dintre acestea, ocupanții de posturi ce implicau navigație spațială (taximetriști, cod 9140; șoferi de ambulanță, cod 9110) au fost comparați cu alte categorii, cum ar fi șoferii de autobuz, piloții de avion sau căpitanii de navă.  

Principala măsură a fost proporția de decese cu cauză de bază boala Alzheimer, ajustată prin regresie logistică pentru vârstă, sex, rasă, etnie și nivel de educație. S-au analizat și forme de demență non-Alzheimer (de exemplu, demența vasculară - cod F01), pentru a verifica dacă asocierile observate sunt specifice bolii Alzheimer sau generate de factori externi.  

Rezultate  

• Caracteristicile participanților. În rândul șoferilor de ambulanță și taxi, vârsta medie la deces era mai mică (64,2 ani pentru ambulanță și 67,8 ani pentru taxi), majoritatea fiind bărbați și cu studii preponderent de nivel mediu.  
• Mortalitatea prin boala Alzheimer. În total, 3,88% dintre decesele din întregul eșantion au fost atribuite bolii Alzheimer (cod G30). Proporția brută a deceselor prin Alzheimer a fost 1,03% la taximetriști și 0,74% la șoferii de ambulanță. După ajustări pentru factorii de risc, aceste două ocupații au arătat cel mai redus procent de decese prin boala Alzheimer dintre toate categoriile analizate. În contrast, șoferii de autobuz, piloții de avion și căpitanii de navă au înregistrat procente considerabil mai mari.  
• Specificitatea pentru boala Alzheimer. Analizele de sensibilitate au arătat că reducerea mortalității prin Alzheimer în rândul șoferilor de taxi și ambulanță s-a menținut și când s-au inclus cazurile la care boala Alzheimer a fost trecută drept cauză asociată, nu doar cauză principală de deces. Totodată, analiza altor forme de demență (vasculare, nespecificate) nu a indicat aceeași relație, sugerând posibilitatea ca efectul observat să fie legat de patologia hipocampului, specifică bolii Alzheimer.

Acest studiu populațional de mari dimensiuni a evidențiat că taximetriștii și șoferii de ambulanță, profesii cu solicitare ridicată privind orientarea și memoria spațială, au cea mai mică proporție de decese prin boala Alzheimer dintre toate ocupațiile analizate. Una dintre ipoteze este că activitatea intensă de navigație ar antrena hipocampul într-un mod cu potențial protector față de procesele patologice implicate în Alzheimer.

Cu toate acestea, există limitări semnificative, între care posibilitatea ca persoanele cu predispoziție la declin cognitiv să evite sau să părăsească prematur asemenea ocupații, precum și posibile diagnostice incomplete trecute pe certificatele de deces. De aceea, autorii sugerează că rezultatele sunt mai degrabă ipoteze generatoare de noi studii decât dovezi concludente.  
Pe termen lung, ar fi de interes să se stabilească mai clar dacă antrenamentul cognitiv specific (inclusiv activitățile de navigație spațială) are un rol real în prevenția sau întârzierea patologiei Alzheimer.

Sursa: Medical News