Terapia personalizată ghidată de biopsia duală poate îmbunătăți semnificativ prognosticul pacienților cu cancer avansat

Un studiu clinic de fază II, intitulat ROME, prezentat la Congresul Anual al Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului (AACR) 2025, a arătat că pacienții cu tumori solide avansate care au primit o terapie personalizată ghidată de rezultate concordante între biopsia de țesut și biopsia lichidă au avut o supraviețuire semnificativ mai bună comparativ atât cu tratamentul standard, cât și cu terapia ghidată doar de una dintre cele două metode de biopsie.
În oncologia de precizie, profilarea genomică este folosită pentru identificarea unor mutații specifice în tumori, ce pot fi țintite terapeutic. Biopsiile de țesut oferă informații directe din tumora primară, dar presupun proceduri invazive și pot rata heterogenitatea tumorală. Biopsiile lichide, mai ușor de efectuat, analizează ADN-ul tumoral liber circulant, însă pot fi limitate de cantitatea de material eliberată în sânge. Astfel, rezultatele obținute din cele două surse pot fi discordante, ridicând întrebări esențiale despre strategia optimă de testare.

Despre studiul ROME

Între noiembrie 2020 și august 2023, 1.794 de pacienți adulți cu tumori solide avansate sau metastatice, aflați în a doua sau a treia linie de tratament, au fost incluși în studiul ROME, desfășurat în mai multe centre. Fiecare pacient a furnizat atât o biopsie de țesut (FoundationOne CDx), cât și una lichidă (FoundationOne Liquid CDx), care au fost analizate prin secvențiere de nouă generație (NGS). Un consiliu molecular multidisciplinar a evaluat rezultatele pentru identificarea alterărilor genetice acționabile, clasificând cazurile în:

• Concordante – aceeași alterare genomică prezentă în ambele biopsii.
• Discordante – alterări identificate doar în una dintre cele două biopsii.

Din cei 1.794 de pacienți, 400 aveau alterări genomice acționabile și au fost randomizați pentru a primi fie terapie personalizată, fie tratament standard. Dintre aceștia:

• 197 (49.2%) au avut rezultate concordante (T+L).
• 139 (34.7%) au avut alterări doar în biopsia de țesut.
• 64 (16%) doar în biopsia lichidă.

Rezultate

Pacienții din grupul T+L care au primit terapie personalizată au prezentat cele mai bune rezultate:

• Supraviețuirea globală mediană (OS): 11,05 luni în grupul T+L cu terapie personalizată vs. 7,7 luni în grupul standard.
• Risc de deces redus cu 26% în grupul T+L comparativ cu tratamentul standard.
• Supraviețuirea fără progresie (PFS): 4,93 luni în grupul T+L vs. 2,8 luni în standard, cu reducerea riscului de progresie cu 45%.
• Rata de răspuns obiectiv: 20% în grupul T+L cu terapie personalizată vs. 11,8% în standard.
• Rata de supraviețuire la 12 luni: 47,8% (T+L) vs. 38,8% (standard).
• Rata de PFS la 12 luni: 27,2% (T+L) vs. 9,1% (standard).

În cazurile cu rezultate discordante, beneficiul terapiei personalizate a fost limitat sau absent:

• OS median: 9,93 luni pentru grupul doar-țesut, 4,05 luni pentru grupul doar-lichid.
• PFS median: 3,06 luni (doar-țesut), 2,07 luni (doar-lichid).

Cauzele discordantelor au inclus:

• Discrepanțe între testele de alterări moleculare – 43,3%.
• Rată mare de mutații – 35%.
• Instabilitate microsatelitară – 1%.
• Eșecuri tehnice ale testelor – 21%.

Cele mai frecvente căi moleculare implicate în discordanțe au fost PI3K/PTEN/AKT/mTOR și ERBB2.

Implicații clinice

Rezultatele evidențiază avantajul major al folosirii unei strategii de biopsie dublă (țesut și sânge) în ghidarea terapiei oncologice personalizate. Concordanța între cele două metode indică probabil o alterare comună prezentă în multiple localizări tumorale, ceea ce conferă o țintă stabilă pentru tratament.

Studiul sugerează că:

• Strategiile terapeutice ar trebui să ia în considerare rezultatele ambelor tipuri de biopsie pentru o selecție optimă a pacienților.
• Testarea exclusivă cu o singură metodă poate duce la omiterea unor alterări relevante terapeutic.
• Sunt necesare îmbunătățiri în tehnologia de secvențiere și metodele de integrare a rezultatelor pentru a gestiona cazurile discordante.

Limitări ale studiului

• Analiza a avut caracter exploratoriu, fără o putere statistică predefinită pentru subgrupuri.
• Probele de biopsie au fost recoltate în momente diferite, ceea ce poate introduce variații.
• Dimensiunea redusă a subgrupului doar-biopsie lichidă poate limita robustețea concluziilor pentru această populație.

Concluzii

Aplicarea unei strategii de testare moleculară dublă, folosind atât biopsia de țesut cât și cea lichidă, îmbunătățește semnificativ supraviețuirea pacienților cu tumori solide avansate. Concordanța între rezultatele obținute din cele două surse este asociată cu cel mai mare beneficiu terapeutic. Acest model ar putea deveni un nou standard în oncologia de precizie, cu potențialul de a rafina algoritmii de tratament și de a adapta intervențiile la heterogenitatea moleculară a tumorilor avansate.