Timpul prelungit petrecut în fața ecranelor este asociat cu mai multă grăsime viscerală și HDL mai scăzut la copil

Un studiu realizat la Universitatea Ningbo și instituțiile medicale afiliate din Ningbo și Beijing și publicat în Frontiers in Endocrinology la data de 13 ianuarie 2026 a analizat relația dintre timpul petrecut în fața ecranelor și profilul de obezitate și metabolism la copii, evaluând în mod specific rolul capacității cardiorespiratorii ca mecanism mediator. Cercetarea arată că un timp mai redus de expunere la ecrane este asociat cu un profil metabolic mai favorabil, în mare parte prin menținerea unei condiții cardiorespiratorii mai bune.

Rezumat

• Timpul crescut petrecut în fața ecranelor este asociat cu mai multă grăsime viscerală, masă grasă mai mare și profil lipidic mai nefavorabil la copiii de 8–9 ani.

• Capacitatea cardiorespiratorie explică peste 65% din relația dintre timpul de ecran și indicatorii de adipozitate.

• Asocierea negativă dintre timpul de ecran și colesterolul HDL este mediată parțial de condiția cardiorespiratorie.

• Limitarea timpului de ecran sub 2 ore pe zi rămâne relevantă chiar și după ajustarea pentru activitatea fizică și calitatea dietei.

Context

Obezitatea infantilă reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel global, fiind strâns legată de riscul ulterior de boli cardiovasculare, dislipidemie și diabet zaharat de tip 2. Datele epidemiologice arată o creștere accentuată a prevalenței obezității la copii în ultimele decenii, inclusiv în China.

Comportamentele sedentare, în special timpul petrecut în fața ecranelor, sunt considerate factori majori ai acestui fenomen. Expunerea prelungită la ecrane este asociată cu reducerea activității fizice, alegeri alimentare nesănătoase, perturbarea somnului și scăderea cheltuielilor energetice.

Capacitatea cardiorespiratorie, definită ca abilitatea sistemelor cardiovascular și respirator de a furniza oxigen mușchilor în timpul efortului, este un marker obiectiv al stării de sănătate metabolică și cardiovasculară. Deși relațiile independente dintre timpul de ecran, capacitatea cardiorespiratorie și obezitate sunt cunoscute, datele privind rolul mediating al capacității cardiorespiratorii sunt limitate, mai ales în populațiile asiatice pediatrice.

Despre studiul actual

Design și participanți

Analiza a utilizat datele inițiale din programul OptiChild, un studiu randomizat clusterizat derulat în Ningbo, China. Dintr-un total de 1.640 de elevi de clasa a III-a, 1.286 de copii au fost incluși în analiza finală, după excluderea celor cu date incomplete.

Vârsta medie a participanților a fost de 8,48 ± 0,29 ani, cu o distribuție relativ echilibrată între sexe (52,6% băieți).

Evaluări antropometrice și de compoziție corporală

Au fost măsurate:

• circumferința taliei și a șoldurilor,

• indicele de masă corporală (IMC),

• raport talie-înălțime și talie-șold,

• aria de grăsime viscerală,

• procentul de grăsime corporală,

• indicele de masă grasă, masa musculară scheletică și masa fără grăsime.

Compoziția corporală a fost evaluată prin analiză de impedanță bioelectrică, după minimum 8 ore de post.

Parametri biochimici

Au fost analizate probe de sânge à jeun pentru:

• glicemie, insulină,

• trigliceride, colesterol total, LDL-colesterol și HDL-colesterol.

Rezistența la insulină a fost estimată prin indicele HOMA-IR. A fost calculat și un scor compozit de risc cardiometabolic, bazat pe tensiunea arterială medie, raportul colesterol total/HDL, trigliceride și HOMA-IR.

Timpul de ecran, activitatea fizică și dieta

Timpul petrecut în fața ecranelor a fost evaluat prin chestionare validate și a inclus utilizarea televizorului, computerului și smartphone-ului. Copiii au fost clasificați în două categorii:

• ≤ 2 ore pe zi,

• > 2 ore pe zi.

Activitatea fizică moderată–viguroasă și calitatea dietei au fost evaluate prin instrumente standardizate și incluse ca factori de ajustare în analizele statistice.

Capacitatea cardiorespiratorie

Capacitatea cardiorespiratorie a fost măsurată prin testul de alergare navetă pe 20 de metri, folosind numărul total de curse finalizate ca indicator cantitativ.

Analiza statistică

Au fost utilizate modele liniare mixte generalizate, cu școala ca efect aleator, și analize de mediere prin bootstrap (5.000 de resampling-uri), pentru a evalua rolul capacității cardiorespiratorii în relația dintre timpul de ecran și indicatorii metabolici.

Rezultate

Asocieri directe

După ajustarea pentru vârstă, sex, nivel educațional matern, activitate fizică și calitatea dietei, un timp mai mare petrecut în fața ecranelor a fost asociat cu:

• creșterea ariei de grăsime viscerală (β = 0,029; p = 0,009),

• indice mai mare de masă grasă (β = 0,109; p = 0,017),

• procent mai mare de grăsime corporală (β = 0,469; p = 0,010),

• scăderea HDL-colesterolului (β = −0,014; p = 0,038),

• reducerea capacității cardiorespiratorii (p < 0,001).

Copiii cu timp de ecran ≤ 2 ore pe zi au prezentat niveluri semnificativ mai mici de grăsime viscerală și un profil lipidic mai favorabil.

Analiza de mediere

Capacitatea cardiorespiratorie a explicat o proporție majoră din relația dintre timpul de ecran și indicatorii de adipozitate:

• 66,6% din asocierea cu aria de grăsime viscerală,

• 67,5% din asocierea cu indicele de masă grasă,

• 65,1% din asocierea cu procentul de grăsime corporală.

Pentru HDL-colesterol, efectul de mediere a fost mai modest, dar semnificativ (22,6%). Aceste rezultate sugerează că o mare parte din impactul negativ al timpului de ecran asupra obezității este explicată prin deteriorarea condiției cardiorespiratorii.

Concluzii

Studiul demonstrează că, la copiii chinezi de vârstă școlară mică, timpul prelungit petrecut în fața ecranelor este asociat cu un profil de obezitate și metabolism mai nefavorabil. Capacitatea cardiorespiratorie joacă un rol central, mediind majoritatea acestor asocieri. Rezultatele susțin strategiile integrate de sănătate publică care vizează limitarea timpului de ecran și creșterea condiției fizice, nu doar ca măsuri comportamentale, ci ca intervenții metabolice timpurii cu impact pe termen lung.