Convulsiile neonatale sunt legate de un risc mai mare de epilepsie la copii

©

Autor:

Convulsiile neonatale sunt legate de un risc mai mare de epilepsie la copii
Convulsiile neonatale reprezintă una dintre cele mai frecvente urgențe neurologice la nou-născuți, cu o incidență estimată de 1-5 cazuri la 1000 de nașteri vii. Deși acestea pot fi cauzate de leziuni cerebrale acute (hipoxie-ischemie, accident vascular cerebral, infecții cerebrale) sau alterări tranzitorii (metabolice, toxice), cauze congenitale (malformații cerebrale, tulburări genetice) sunt de asemenea implicate. Convulsiile neonatale cresc riscul de deces neonatal și morbiditate pe termen lung, inclusiv epilepsie, însă studiile raportează o gamă largă de valori privind riscul ulterior de epilepsie (6% până la 56%), sugerând variabilitate în funcție de designul cercetărilor și caracteristicile populațiilor investigate.
Studiu național publicat în Developmental Medicine & Child Neurology, bazat pe registre daneze, a urmărit:
  • Estimarea riscului de epilepsie la supraviețuitorii cu convulsii neonatale, comparativ cu cei fără.
  • Analiza modului în care etiologia convulsiilor neonatale (leziuni structurale, asfixie, etc.) influențează riscul de epilepsie.
  • Determinarea riscului de convulsii febrile în copilărie la copiii cu antecedente de convulsii neonatale, fără să fi dezvoltat ulterior epilepsie.

Metodologie

  • Populația de studiu: Copii născuți vii în Danemarca între 1997 și 2018 (peste 1,3 milioane de nașteri). Au fost excluși: (1) cei cu date gestationale incomplete sau erori evidente de greutate, (2) decedați în perioada neonatală.
  • Definiții:
• Convulsii neonatale: cel puțin o mențiune în registrul național de diagnostic DP90 în perioada neonatală (extinsă la copiii prematuri până la vârsta corectată de 40 săptămâni + 28 zile).
• Epilepsie: cel puțin două mențiuni cu coduri DG40 sau DG41 (ICD-10) la date diferite. Prima mențiune definind data debutului epilepsiei.
• Convulsii febrile (fără epilepsie ulterioră): cod DR560 înainte de împlinirea a 5 ani și fără diagnostic ulterior de epilepsie.
  • Etiologii: au fost extrase diagnostice de infarct cerebral, hemoragie cerebrală, malformații cerebrale, kernicterus și asfixie (Apgar <7 la 5 minute ca proxy).
  • Analize statistice: Au fost folosite estimatori Aalen-Johansen pentru risc cumulativ de epilepsie, cu deces ca eveniment competitiv, precum și modele Cox pentru a calcula hazard ratio (HR) ajustat pentru vârstă gestațională, sex și an de naștere.

Rezultate

Cohorta finală și caracteristici

Din 1.330.546 de născuți vii, 1.294.377 (97%) au rămas în analiză după excluderi. Dintre aceștia, 1998 (0,2%) au avut convulsii în perioada neonatală.  
Copiii cu convulsii neonatale au fost mai des prematuri, cu greutate la naștere mică sau mare pentru vârsta gestațională, scor Apgar mai scăzut și comorbidități mai frecvente (hipo/hiperglicemie neonatală, infecții, hemoragii/infarcte cerebrale). De asemenea, pe termen lung, au fost observate mai frecvent tulburări neurodezvoltative (paralizie cerebrală, dizabilități intelectuale, ADHD, autism).

Epilepsie

  • Risc cumulativ:
• 367 din 1998 (18,4%) copii cu convulsii neonatale au dezvoltat epilepsie, comparativ cu 9619 din 1.292.379 (0,7%) în grupul fără convulsii neonatale.  
• Cumulat, la 22 de ani, 20,4% dintre supraviețuitorii cu convulsii neonatale au avut epilepsie vs. 1,15% din cei fără (p<0,001).
  • Raportul de pericol (HR): Ajustat pentru factori demografici, HR=27,1 (IC95%=24,4-30,1), indicând un risc mult crescut.  
• Majoritatea diagnosticelor de epilepsie la copiii cu convulsii neonatale apar în primul an de viață (~11,4%), dar riscul rămâne crescut și pe parcursul copilăriei și adolescenței.
  • Etiologii:
• Copiii cu malformații cerebrale, infarct cerebral, hemoragie, kernicterus au avut un risc de epilepsie și mai mare (până la 33,1%).  
• Și în rândul celor cu suspiciune de asfixie perinatală (Apgar <7 la 5 minute), riscul a fost mai crescut față de etiologiile rămase.
  • Prematuritate: Convulsiile neonatale la prematuri au fost asociate cu un risc ceva mai ridicat de epilepsie față de convulsiile neonatale la copiii la termen (HR=1,59 comparativ cu cei la termen).

Convulsii febrile

Deși convulsiile febrile s-au manifestat global la un procent mai mic, analiza a arătat un risc mai mare și pentru convulsii febrile fără epilepsie ulterioară la copiii cu antecedente de convulsii neonatale: 6,2% față de 3,8% în grupul fără convulsii neonatale (HR ajustat=1,61).

Discuții și concluzii

  • Riscul de epilepsie după convulsii neonatale este substanțial (aproximativ 1 din 5 copii) și rămâne crescut pe tot parcursul copilăriei și adolescenței, cu debut precoce frecvent în primul an de viață.
  • Etiologia joacă un rol major. Leziunile cerebrale structurale (infarct, hemoragie, malformații) și asfixia perinatală cresc suplimentar riscul de epilepsie. Convulsiile neonatale la prematuri par mai periculoase decât la termen.
  • Majoritatea copiilor totuși nu dezvoltă epilepsie (4 din 5). Înțelegerea predispoziției genetice și a factorilor care duc la instalarea epilepsiei poate ajuta la monitorizare și management personalizat.
  • Convulsii febrile: există un risc ușor crescut și pentru convulsii febrile în primii ani de viață la cei cu antecedente neonatale, deși mai puțin sever decât riscul de epilepsie.

Aceste date susțin nevoia de monitorizare îndelungată a copiilor care au avut convulsii neonatale, în special cei cu leziuni cerebrale obiectivate și cei prematuri, și de investigații etiologice (inclusiv genetice) care să permită identificarea timpurie a riscului de epilepsie și implementarea unor strategii de prevenție și management specific.

Data actualizare: 20-02-2025 | creare: 20-02-2025 | Vizite: 73
Bibliografie
Tinggaard, J., et al. (2025) The risk of epilepsy after neonatal seizures. Developmental Medicine & Child Neurology. doi.org/10.1111/dmcn.16255.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm: