Tipul de consum de tutun influențează riscul de simptome persistente după COVID-19

Un studiu populațional amplu realizat la Universitatea Metropolitană din Osaka, Japonia a analizat relația dintre consumul de produse din tutun și apariția simptomelor persistente după infecția cu SARS-CoV-2. Rezultatele arată că asocierea dintre fumat și simptomele de tip long COVID diferă semnificativ în funcție de tipul de produs utilizat: țigări combustibile, produse din tutun încălzit sau utilizare duală.

Idei principale

• Analiza a inclus peste 28.000 de adulți din populația generală a Japoniei.
• A fost evaluată asocierea dintre istoricul de COVID-19 și simptome persistente >2 luni.
• Fumatul s-a asociat cu un risc crescut de simptome persistente, dar efectele au variat în funcție de tipul de produs.
• Utilizatorii duali (țigări combustibile + tutun încălzit) au prezentat cele mai multe asocieri cu simptomele tipice de long COVID.
• Renunțarea la fumat s-a asociat cu un profil mai favorabil al simptomelor persistente.

Context

Long COVID, denumit și afecțiune post-COVID-19, reprezintă un spectru de simptome care apar de obicei în primele luni după infecția cu SARS-CoV-2 și persistă pe termen lung. Aceste simptome – precum fatigabilitatea, dispneea, durerile toracice, tulburările cognitive, disgeuzia și anosmia – afectează semnificativ calitatea vieții.

Fumatul este un factor de risc bine cunoscut pentru bolile respiratorii și cardiovasculare și a fost asociat anterior cu un risc crescut de long COVID. În Japonia, utilizarea produselor din tutun încălzit a crescut rapid, acestea reprezentând aproximativ o treime din consumul total de tutun, ceea ce impune evaluarea separată a impactului diferitelor tipuri de produse.

Despre studiu

Autorii au realizat un studiu transversal folosind date din sondajul online Japan “Society and New Tobacco” Internet Survey (JASTIS) 2023. După aplicarea criteriilor de excludere, analiza finală a inclus 28.250 de participanți.

Consumul de tutun a fost clasificat în:

• Neutilizatori
• Foști utilizatori
• Utilizatori actuali, subdivizați în:
  • Utilizatori exclusivi de țigări combustibile
  • Utilizatori exclusivi de produse din tutun încălzit
  • Utilizatori duali

Istoricul de COVID-19 a fost limitat la infecții survenite cu 2–12 luni înainte de chestionar. Au fost analizate 12 simptome persistente, raportate ca durând mai mult de două luni.

Rezultate principale

Fumatul și simptomele persistente după COVID-19

Atunci când toți fumătorii au fost analizați împreună, persoanele cu istoric de COVID-19 au prezentat un risc crescut pentru:

• Durere articulară
• Durere toracică
• Dispnee
• Tulburări de miros

Foștii fumători cu istoric de COVID-19 au prezentat un risc crescut de cefalee și artralgii, dar un risc mai scăzut pentru dispnee și tulburări de miros.

Diferențe în funcție de tipul de produs din tutun

Analiza detaliată a evidențiat diferențe clare:

• Utilizatorii duali cu istoric de COVID-19 au prezentat asocieri semnificative cu cele mai frecvente simptome de long COVID:
  • Artralgii
  • Durere toracică
  • Dispnee
  • Disgeuzie
  • Disosmie
• Utilizatorii exclusivi de țigări combustibile au prezentat asocieri cu:
  • Durere toracică
  • Dispnee
  • Fatigabilitate
• Utilizatorii exclusivi de tutun încălzit au prezentat asocieri mai limitate, în principal cu:
  • Dispnee
  • Disfuncție sexuală

În ansamblu, utilizarea duală a fost asociată cu cel mai mare număr de simptome persistente.

Interpretare

Rezultatele sugerează că analizarea fumatului ca un comportament omogen poate masca asocieri importante. Produsele din tutun încălzit și țigările combustibile au profile chimice diferite, iar utilizarea concomitentă poate induce efecte biologice cumulative sau sinergice.

Studii experimentale au arătat că expunerea duală poate crește stresul oxidativ și poate perturba funcția mitocondrială mai mult decât utilizarea unui singur produs. De asemenea, utilizatorii duali pot avea un consum total de nicotină mai mare, ceea ce ar putea contribui la riscul crescut de simptome persistente.

Foștii fumători au prezentat un profil diferit al simptomelor, cu o reducere a riscului pentru manifestările tipice de long COVID, sugerând un efect protector al renunțării la fumat, în ciuda apariției unor simptome tranzitorii asociate sevrajului nicotinic.

Limitări

• Designul transversal nu permite stabilirea relațiilor cauzale.
• Simptomele și istoricul de COVID-19 au fost auto-raportate.
• Nu au fost disponibile date detaliate privind cantitatea și durata consumului de tutun.
• Definiția long COVID utilizată a fost cea inițială (>2 luni), nu cea actualizată (>3 luni).

Concluzii

Consumul de tutun este asociat cu un risc crescut de simptome persistente după COVID-19, însă magnitudinea și tipul simptomelor diferă semnificativ în funcție de produsul utilizat. Utilizarea duală este asociată cu cel mai nefavorabil profil. Aceste rezultate susțin necesitatea diferențierii tipurilor de produse din tutun în cercetare și practică clinică și întăresc recomandarea fermă de renunțare la fumat ca strategie de reducere a riscului de long COVID.