Top 10 investigații și tratamente medicale care nu sunt mereu necesare, conform cercetărilor

Un studiu de actualitate scoate în față 10 proceduri de diagnostic și tratament suprautilizate nejustificat în 2016, cu intenția de a sublinia modurile în care sistemul medical ar putea fi eficientizat în beneficiul pacientului, dar și din motive economice.

Accesul la unele tratamente și intervenții este mult mai facil în ultima perioadă, iar pacienții sunt tot mai interesați de a beneficia de anumite investigații. Partea negativă este creșterea ratei pacienților care solicită anumite teste, intervenții, tratamente sau screening-uri fără un fundament medical, fie că vorbim de eventuale scanări RMN, antibiotice sau teste de sânge indicate doar în anumite situații. Aceste aspecte sunt consumatoare de timp și bani, afectează buna desfășurare a actului medical general și pot uneori chiar face mai mult rău decât bine.

În alte situații, se prescriu o serie de investigații și tratamente care nu sunt neapărat considerate și calculate în interesul maxim pentru pacient. Studiul actual atrage atenția asupra efectuării unor investigații ale căror beneficii sunt subminate de efectele adverse sau riscuri, realizate astfel fără o bază solidă în ceea ce privește utilitatea.

Cercetarea a fost realizată în cadrul Universității de Medicină din Maryland și este o meta-analiză privind supraprescrierea unor investigații și tratamente medicale.

Echipa de cercetare a revizuit arhiva ultimelor articole și cercetări medicale, efectuând căutări după termenii „supraprescriere”, „suprautilizare”, „inutilitate”, „nepotrivit”. Au fost luate în considerare 2.252 lucrări dintre care 1.224 asociate supraadministrării sau utilizării de tratamente sau intervenții. Dintre acestea, în 122 lucrări au fost identificate anumite exemple semnificative, din care a fost extras un top 10. Rezultatele au fost publicate în JAMA Internal Medicine.

1. Ecocardiografia transesofagiană

Această procedură presupune preluarea de imaginii ale cordului cu ajutorul ultrasunetelor prin intermediul unui tub inserat la nivelul esofagului. Este uneori utilizată în locul electrocardiogramei, dar datele arată că beneficiile sunt reduse în plus față de varianta tradițională, și nu depășesc riscurile și disconfortul din timpul sedării și procedurii în sine.

2. Angiografia pulmonară prin tomografie computerizată

Este un test de diagnostic care presupune vizualizarea arterelor pulmonare ale pacientului cu simptome respiratorii pe baza unei scanări CT. Nu este o procedură invazivă și prezintă sensibilitate înaltă, dar presupune utilizarea unei doze crescute de radiații. De asemenea, timpul de prelucrare a datelor și obținerea rezultatelor este prelungit, ceea ce crește riscul de complicații dezvolatate între timp.

3. Tomografia computerizată la pacienți cu simptome repiratorii

Orice tip de CT la pacienții cu simptome respiratorii care nu pun viața în pericol nu oferă de cele mai multe ori un diagnostic, fiind indicate alte proceduri. Cu atât mai mult, aceste scanări cresc riscul de rezultate fals pozitive, unde rezultatul testului indică o patologie neexistentă.

4. Ultrasonografia carotidiană și stentarea

Ultrasonografia carotidiană este realizată pentru a măsura grosimea arterelor de la nivelul gâtului, care pot indica riscul de AVC.

Diagnosticarea precoce poate salva vieți, dar cercetările arată că 9 din 10 teste sunt realizate pe pacienți asimptomatici, ceea ce duce la implantarea de stenturi din motive nepotrivite. Stenturile sunt implantate chirurgical, astfel că implică anumite riscuri, prea puțin neceasare în astfel de situații.

5. Managementul agresiv al cancerului de prostată

Cancerul de prostată este o afecțiune care poate fi tratată eficient dacă este diagnosticată la timp. Un test de sânge pentru markerii tumorali numit antigenul specific prostatei poate fi utilizat, dar este dificil de concluzionat dacă este produs de o tumoră agresivă care necesită tratament intensiv sau de una cu dezvoltare lentă care rareori pune viața în pericol. Doar 1% dintre bărbații cărora le este îndepărtată prostata – cu riscurile asociate – mor din cauza cancerului, procentaj similar cu al celor care nu sunt supuși intervenției de îndepărtare a prostatei.

6. Administrarea suplimentară de oxigen pacienților cu BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică)

Administrarea suplimentară de oxigen pacienților cu BPOC nu ajută la facilitatea activității plămânilor sau la îmbunătățirea stării generale a pacientului. În schimb, poate cauza reținerea de dioxid de carbon, care este dăunătoare.

7. Chirurgia pentru leziunile de menisc

Leziunile de menisc nu necesită de multe ori intervenție chirurgicală, managementul conservator și kinetoterapia fiind uneori mai indicate și cu mai puține riscuri asociate.

8. Suport nutrițional necorespunzător la bolnavii critici

Malnutriția afectează pacientul, dar pe de altă parte, suportul nutrițional al pacienților bolnavi critic nu face diferență în multe cazuri, chiar dacă ajută la creșterea greutății. În caz de cedare a funcțiilor organelor sau complicații metabolice, acest suport poate cauza riscuri care nu sunt contracarate sau echivalate de beneficii.

9. Administrarea de antibiotice

Un studiu din 2016 arată că în Statele Unite, în perioada 2010-2011 au fost prescrise aproximativ 506 tratamente cu antibiotice pentru la un eșantion de 1000 persoane (506 prescripții/1000 persoane), dintre care doar 353 au fost cu un fundament medical clar, restul fiind inutile în situațiile respective, ceea ce atrage atenția asupra rezistenței la antibiotice din cauza administrării nepotrivite de antibiotice, care prezintă o creștere cu 50% în ultimii ani.

Mai multe despre rezistența la antibiotice și cum poate fi prevenită, aici.

10. Utilizarea tehnicilor imagistice de evaluare cardiovasculară

Imagistica cardiovasculară pentru pacienții cu dureri în piept s-a triptat în ultima decadă, și de multe ori nu are prea multe beneficii pentru pacienții cu risc redus.

Reducerea utilizării abuzive a medicamentelor și supunerea la intervenții care nu sunt neapărat necesare afectează nu doar pacientul, ci și sistemul de sănătate. Mai mult nu înseamnă de fiecare dată mai bine, astfel că în anumite situații un tratament sau o investigație care nu este neapărat necesară, poate face mai mult rău decât bine.

Trebuie luate în considerare și resursele medicale limitate, dar și efectele asupra pacientului. De multe ori, în ciuda bunelor intenții ale personalului medical, pacienții sunt supuși unor investigații sau tratamente care pot fi inutile sau pot fi chiar dăunătoare într-o oarecare măsură. Unele astfel de teste și investigații pot duce la un diagnostic fals și în plus, supun pacientul unor costuri financiare și disconfortului fizic. Unele sunt recomandate de medic, în timp ce în anumite situații investigațiile sunt realizate la presiunea din partea pacientului.

În concluzie, studiul vine ca o recomadare pentru pacienți și personalul medical, promovând prescrierea justificată de tratamente și investigații, pentru a susține nu doar sănătatea populației generale, ci și utilizarea conștientă a resurselor medicale.

Sursa: Science Alert

Data actualizare: 06-01-2019 | creare: 12-10-2017 | Vizite: 1742

Bibliografie

(1) Here are the top 10 most unnecessary medical treatments, according to scientists, link: https://www.sciencealert.com/researchers-list-the-10-most-unnecessary-medical-tests-and-treatments-in-the-us
(2) 2017 Update on Medical Overuse, a systematic review, link: https://jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/article-abstract/2655246
(3) Prevalence of inappropriate antibiotic prescriptions among US Ambulatory Care visits, 2010-2011, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27139059

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Sistem vizual de avertizare timpurie asupra declinului sănătății bazat pe AI

Într-un studiu recent publicat în revista Informatics, cercetătorii au investigat utilizarea metodelor...

Structura lizozomilor diferă în funcție de cerințele țesutului în care se găsesc

Lizozomii (organele de reciclare ale celulelor), responsabile de îndepărtarea componentelor celulare care nu mai ...

Tatuaj biosensibil ce își schimbă culoarea în funcție de nivelul glicemiei

Persoanele cu diabet tip 1 sau 2 trebuie să-și monitorizeze permanent nivelul glicemiei - o procedură ce implic�...

Inteligență artificială detectează semnele de depresie din pupile, expresii faciale inconștiente și mișcări ale capului
Inteligența artificială transformă fotografiile alimentelor în analize nutriționale precise
Un nou algoritm crește precizia brățărilor de fitness pentru persoanele cu obezitate
ResearchKit - un nou gadget dedicat colectării de date medicale

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Nanocipul care vindecă țesutul afectat printr-un simplu contact

Un nanocip tehnologic numit Tissue Nanotransfection (TNT) ar putea reprograma automat celulele să înlocuiască un...

Inteligența artificială și beneficiile în medicină

Aplicații și gadget-uri pentru depistarea cancerului, ceasuri inteligente pentru depistarea accidentelor vascular...

Noi senzori pentru smartphone ce măsoară tensiunea arterială

Cercetătorii din cadrul Universității de Stat din Michigan și a Universității din Maryland au dezvoltat o sol...

Neuroendoscopia asistată de un smartphone pentru o mai bună vizualizare

Șosetele electronice pentru monitorizarea piciorului diabetic

Bandaj inteligent inspirat de arta japoneză Kirigami

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum