Tratamentul în toxiinfecția alimentară

Toxiinfecția alimentară sau intoxicația alimentară este rezultatul consumului de alimente stricate, contaminate sau insuficient preparate.

Deși unele alimente pot dăuna organismului uman, de regulă, marea majoritatea a toxinelor sunt distruse în timpul gătirii, prin fierbere sau prăjire. Cu toate acestea, în lipsa unei igiene corespunzătoare sau păstrarea inadecvată a alimentelor, pot conduce la toxiinfecție alimentară. (5)

Toxiinfecția alimentară este foarte frecventă în rândul populației. Conform datelor elaborate de către Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) un număr mare din populație se confruntă cu astfel de simptome, precum:
• 48 de milioane de oameni din Statele Unite în fiecare an
• Din cele 48 de milioane, aproximativ 128.000 necesită spitalizare pentru tratament (1)

Cum recunoaștem toxiinfecția alimentară?

Pentru a putea lua un tratament corect, este necesar să identificăm corect afecțiunea, în funcție de simptome. De obicei, persoanele afectate au o stare generală proastă, motiv pentru care este foarte ușor de identificat.

Simptomele pot fi:
• diaree
• greață
• crampe abdominale
• vărsături
• pierderea poftei de mâncare
• febră moderată
• slăbiciune
• cefalee (durere de cap) (1)

Scaunele diareice împreună cu vărsăturile pot reprezenta un risc major de deshidratare, prin eliminarea de apă din organism. Deshidratarea severă poate necesita în unele cazuri spitalizare. (1, 2)

Simptomele toxiinfecției alimentare pot avea următorul debut:
• la 1-2 zile după ce ați consumat un produs contaminat
• în orice moment, de exemplu câteva ore, după ce ați consumat produsul incriminat (3)

Persoanele ce pot prezenta simptome mult mai severe sau un risc crescut de spitalizare, sunt:
• adulții cu vârsta de 65 de ani sau peste
• copiii sub vârsta de 5 ani
• persoanele cu patologii ce afectează sistemul imunitar, precum HIV/ SIDA, cancer, diabet zaharat sau boala de rinichi/ ficat (3)

Tratamentul toxiinfecției alimentare

De obicei, intoxicația alimentară trece de la sine în câteva zile și nu necesită administrarea unui tratament anume.

Hidratarea joacă un rol extrem de important pe parcursul zilelor cât vă simțiți rău, motiv pentru care se recomandă să beți cât mai multă apă, chiar dacă nu simțiți nevoia. (1, 4)

Alte băuturi recomandate pentru a restabili nivelul de hidratare în organism pot fi:
• Băuturile pe bază de electroliți
• Apă de cocos
• Sucul de fructe
• Ceaiuri cu ierburi, precum mușețelul, menta sau păpădia, pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei gastrice (1, 4)

În cazurile severe care necesită spitalizare poate necesita hidratarea intravenoasă cu fluide. (1)

Medicamentele eliberate fără prescripție medicală sunt recomandate pentru a opri diareea și greața, precum:
• loperamida (Imodium) - pentru scaunele diareice
• Pepto-Bismol
• Metoclopramid- pentru greață (1, 4)

Deși în marea majoritate a cazurilor, toxiinfecția alimentară trece de la sine, uneori poate necesita medicație eliberată pe bază de rețetă, în funcție de agentul etiologic identificat:
• Bacterii
• Virusuri
• Paraziți (1, 4)

Cele mai frecvente bacterii incriminate în toxiinfecția alimentară sunt E. coli și Salmonella. Conform CDC, Salmonella este cea mai frecventă cauză bacteriană de toxiinfecție alimentară provocând:
• 1.350.000 de cazuri
• 26.500 de spitalizări pe an (1)

Pentru situațiile în care necesită tratament suplimentar, este recomandat să mergeți la un medic pentru a beneficia de un tratament țintit în funcție de ce a cauzat toxiinfecția. (1, 4)

Ce se poate mânca într-o toxiinfecție alimentară?

Deși este recomandat să evitați treptat să mâncați, măcar până se opresc scaunele diareice și vărsăturile, puteți consuma o cantitate mică din următoarele alimente:
• Biscuiți simpli
• Banane
• Orez
• Ovăz
• Cartofi fierți
• Legume fierte
• Pâine prăjită (1)

Ce alimente nu sunt indicate în toxiinfecția alimentară?

Stomacul fiind deja sensibili, este recomandat să evitați să consumați foarte multe alimente mai ales următoarele:
• produse lactate, în special lapte și brânzeturi
• alimente grase
• mâncare prăjită
• alimente bogate în condimente
• alimente bogate în zahăr
• mâncăruri picante
• cofeină
• alcool
• nicotină (1)

Cum se poate contamina mâncarea?

Alimentele pot fi contaminate în orice etapă din timpul preparării acestora, precum:
• depozitarea incorectă a alimentelor care trebuie să fie menținute la rece
• prepararea termică insuficientă: de exemplu, carnea în sânge
• alimente gătite prea mult timp la temperaturi mari
• preparare alimentelor cu mâinile murdare
• utilizarea de ustensile murdare, precum cuțitul
• răspândirea bacteriilor între alimentele contaminate (contaminare încrucișată) (4)

Cele mai susceptibile alimente la contaminare sunt:
• carnea crudă
• carnea de pasăre
• ouă crude
• crustacee crude
• lapte nepasteurizat
• alimente „gata de consum” (4)

Surse de contaminare:
• Salmonella: Carne de pasăre crudă sau insuficient gătită, ouă, fructe și legume crude, apă contaminată
• Rotavirus: Crustacee, salate, gheață contaminată
• Shigella: legume crude, salate reci (salata de ton), salată de cartofi, sandvișuri, apă contaminată
• Hepatita A: Fructe de pădure congelate, legume congelate, crustacee insuficient gătite, apă contaminată (1)

Shigella și hepatita A se pot contacta și din lipsa igienei mâinilor. (1)

Cele mai frecvente bacterii incriminate pot fi:
• E. coli, în special E. coli producătoare de toxină Shiga (STEC)
• Listeria monocytogenes
• Salmonella
• Campylobacter
• Clostridium botulinum
• Staphylococcus aureus
• Shigella (1)

Cele mai frecvente virusuri incriminate pot fi:
• Norovirus, cunoscut adesea sub numele de virus Norwalk
• Rotavirus
• Astrovirus
• Sapovirus
• Virusul hepatitei A (1)

Toxiinfecția alimentară provocată de Norovirus este responsabilă de 19-21 de milioane de cazuri anuale în Statele Unite. (1)

Recomandări

Este important să acordați atenție la igiena mâinilor și a ustensilelor atunci când gătiți. De asemenea, prepararea termică insuficientă, precum și preferința de a mânca carne în sânge sau fructe de mare, poate reprezenta un risc.

Atunci când mâncați în oraș, se recomandă să vă documentați înainte sau să alegeți un local cu recenzii bune, pentru a fi siguri că mâncați în condiții optime de igienă.