Un nou studiu leagă scurtarea anumitor etape de somn de modificări ale creierului asociate cu boala Alzheimer

Un nou studiu publicat în Journal of Clinical Sleep Medicine scoate în evidență modul în care reducerea anumitor stadii de somn (somn cu unde lente - slow wave sleep, SWS, și somn cu mișcări oculare rapide - rapid eye movement, REM) se asociază cu atrofia unor regiuni cerebrale susceptibile de a fi afectate timpuriu în boala Alzheimer. Rezultatele obținute sugerează că deficitul de somn poate fi un factor de risc modificabil pentru procesele neurodegenerative, inclusiv Alzheimer.
boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență, iar prevalența sa este în creștere pe măsură ce populația îmbătrânește. Numeroase studii au subliniat relația dintre calitatea somnului și sănătatea pe termen lung a creierului; totuși, cercetări mai detaliate privind faza exactă a somnului implicată în neuroprotecție erau necesare. Noul studiu oferă dovezi directe asupra faptului că proporțiile reduse de SWS și REM se corelează cu scăderi de volum în zone-cheie ale creierului afectate devreme în Alzheimer.

Metodologie

Cercetătorii au analizat date de la 270 de participanți (vârstă mediană 61 de ani, toți de etnie caucaziană), fără accident vascular cerebral, demență probabilă sau alte boli cerebrale grave la momentul inițial. La începutul studiului, s-au măsurat proporțiile diferitelor stadii de somn utilizând polisomnografia (o investigație complexă a somnului). După 13 până la 17 ani, participanții au efectuat investigații imagistice avansate (IRM) pentru a se evalua modificările de volum în regiunile asociate cu boala Alzheimer: hipocampus, entorhinal, parietal inferior, parahipocampal, precuneus și cuneus. De asemenea, s-a urmărit și prezența microhemoragiilor cerebrale.

Rezultate

Diminuarea SWS și REM corelată cu atrofie  

• Persoanele care înregistrau timp redus în somnul cu unde lente (SWS) aveau volum mai mic în regiunile parietal inferior și cuneus.  
• Cei cu proporție scăzută de REM prezentau un volum cerebral diminuat în parietal inferior și precuneus.  
• După ajustarea pentru diverși factori de risc (vârstă, hipertensiune, fumat, consum de alcool, boli coronariene etc.), inferiorul parietal rămâne zona cea mai afectată când somnul profund și REM sunt deficitare.

Lipsa corelației cu microhemoragiile  

Deși s-au evaluat și microhemoragiile cerebrale (asociate uneori cu patologii neurovasculare), cercetătorii nu au găsit relații semnificative între ele și repartiția stadiilor de somn.

Oportunități de intervenție  

Autorii subliniază că tiparele de somn - în special timpul petrecut în SWS și REM - ar putea fi factori de risc modificabili pentru boala Alzheimer. O igienă a somnului îmbunătățită sau intervenții care să crească proporția de somn profund și REM pot fi considerate o pistă potențială pentru reducerea riscului sau întârzierea apariției bolii.

Concluzii

Conform acestui studiu, somnul deficitar la adulții de vârstă medie poate anunța schimbări structurale cerebrale cu relevanță pentru Alzheimer după mai bine de un deceniu. Principala concluzie este că scăderea somnului cu unde lente și a somnului REM se asociază cu atrofie în regiuni parietale inferioare, parte din primele zone afectate de boala Alzheimer. Deși este nevoie de mai multe cercetări pentru a demonstra legături cauzale ferme, rezultatele actuale încurajează dezvoltarea unor strategii de optimizare a somnului în vederea susținerii sănătății cerebrale pe termen lung.