Un senzor de serotonină ar putea ajută la studierea tulburărilor mentale și de somn
Serotonina este un compus neurochimic care joacă un rol important în controlul sentimentelor È™i al gândurilor. Într-un nou articol publicat în Cell, cercetătorii descriu o nouă metodă care ar putea ajuta la monitorizarea transmiterii serotoninei cu o mai mare fidelitate decât tehnicile actuale. Metoda utilizează tehnici de inginerie genetică avansată. Studiile preclinice, mai ales la È™oricei, arată că senzorul poate detecta modificări subtile, în timp real, ale nivelelor de serotonină pe durata somnului, în timpul interacÈ›iunilor sociale È™i în prezenÈ›a sentimentului de frică. De asemenea, senzorul poate testa eficacitatea noilor medicamente psihoactive.
În studiu, cercetătorii au transformat o proteină bacteriană în formă de flytrap venus (o plantă carnivoră) într-un senzor înalt sensibil, care se luminează atunci când capturează serotonina.
În trecut, oamenii de È™tiință au reuÈ™it să transforme, prin tehnici de inginerie genetică tradiÈ›ionale, această proteină bacteriană într-un senzor care detecta acetilcolina. Proteină poartă denumirea de OpuBC È™i prindea colină, care avea aceeaÈ™i formă ca È™i acetilcolina. Acum, cercetătorii s-au ajutat de inteligenÈ›a artificială pentru a utiliza proteina în scopul prinderii serotoninei.
Experimentele inițiale au arătat că noul senzor detecta serotonina la diferite nivele din creier, fără să exercite acțiune asupra altor neurotransmițători sau medicamente cu aceeași formă. Potrivit experimentelor pe cobai, senzorul răspundea la serotonina care era transmisă interneuronal, la nivelul sinapselor. Apoi, experimentele pe celule din plăci Petri au sugerat că senzorul putea să monitorizeze cu eficiența modificările semnalelor serotoninei determinate de medicamente, inclusiv cocaină, ecstasy și alte medicamente antidepresive.
Experimentele finale pe È™oricei au arătat că senzorul ar putea ajuta la studierea transmiterii serotoninei în condiÈ›ii mai naturale, spre exemplu în timpul somnului. Potrivit rezultatelor, s-a observat o creÈ™tere a nivelelor de serotonină atunci când È™oriceii erau în stare de veghe È™i o scădere, atunci când adormeau. De asemenea, s-a remarcat o scădere mai mare în faza REM (somn profund) a somnului.
Mai mult, atunci când È™oriceii au fost speriaÈ›i cu un sunet de clopoÈ›el, nivelele de serotonină au crescut diferit în 2 circuite separate ale creierului responsabile de răspunsul la frică. În cortexul medial prefrontal, cantitatea de serotonină a crescut repede, până la un nivel înalt. În contrast, în amigdala bazolaterală, nivelele au ajuns să fie mai scăzute.
sursa: Science Daily
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Stadiul studiilor clinice ce vizează medicamentele împotriva bolii Alzheimer
- Boala Alzheimer: somnul excesiv din timpul zilei, posibil simptom timpuriu al bolii
- Nașterea cât mai aproape de termen, importantă pentru creierul nou-născutului
- Anticoncepționalele ar putea afecta structura cerebrală
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni