Urgență pentru prevenirea creșterii deceselor cauzate de căldură în Europa

O echipă de cercetători de la London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM) avertizează asupra unei creșteri semnificative a deceselor cauzate de căldură în Europa până în 2099, dacă nu sunt implementate măsuri urgente pentru reducerea emisiilor de carbon. Studiul, publicat în Nature Medicine, estimează că schimbările climatice ar putea duce la peste 2,3 milioane de decese suplimentare legate de temperatură în 854 de orașe europene. Totuși, până la 70% dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin politici rapide și agresive de reducere a emisiilor.

Concluziile principale ale studiului

Creșterea temperaturilor va depăși reducerea deceselor legate de frig, rezultând un impact net negativ asupra mortalității în Europa. Această tendință persistă chiar și în scenarii cu adaptare avansată la căldură.

Top 10 orașe cu cele mai mari decese cumulative proiectate:

• Barcelona, Spania: 246.082 decese
• Roma, Italia: 147.738 decese
• Napoli, Italia: 147.248 decese
• Madrid, Spania: 129.716 decese
• Milano, Italia: 110.131 decese
• Atena, Grecia: 87.523 decese
• Valencia, Spania: 67.519 decese
• Marsilia, Franța: 51.306 decese
• București, România: 47.468 decese
• Genova, Italia: 36.338 decese

Observații adiționale din studiu:

• Cele mai afectate orașe sunt din regiunile mediteraneene, în special din Spania, Italia și Grecia.
• Orașe mai mici din Malta, Spania și Italia sunt, de asemenea, prognozate să fie sever afectate, având rate ridicate de decese raportate la populație.
• Orașele din afara regiunii mediteraneene, precum Paris (Franța), vor avea creșteri moderate ale deceselor legate de temperatură, dar mult mai reduse comparativ cu cele mediteraneene: Paris, Franța: 13.515 decese.

Orașe cu scăderi proiectate ale deceselor legate de temperatură:

Unele regiuni, cum ar fi Insulele Britanice și țările scandinave, ar putea înregistra o reducere a deceselor cumulative din cauza temperaturilor scăzute:Londra, Marea Britanie: -27.455 decese.

Impactul măsurilor de adaptare

Deși adaptarea la temperaturi mai ridicate poate reduce parțial riscurile, aceasta nu poate compensa creșterea masivă a deceselor cauzate de căldură. Doar reducerea drastică a emisiilor de carbon poate diminua numărul deceselor.

Cercetarea metodologică

Studiul combină date despre temperaturi, populație și ratele mortalității cu proiecții climatice bazate pe raportul IPCC. Scenariile de adaptare au luat în considerare capacitatea specifică a orașelor și grupelor de vârstă de a face față temperaturilor mai ridicate.

Perspective și recomandări

Profesorul Antonio Gasparrini, autorul principal al studiului, subliniază că datele contestă teoriile conform cărora schimbările climatice ar avea efecte "benefice", cum ar fi reducerea deceselor cauzate de frig. Studiul evidențiază necesitatea imperativă de a implementa politici de reducere a emisiilor și de a adapta infrastructura urbană la noile realități climatice.

Dr. Pierre Masselot, autorul principal, avertizează că zonele mediteraneene sunt cele mai vulnerabile și necesită o atenție specială:
„Prin urmarea unei traiectorii mai sustenabile, am putea evita milioane de decese până la sfârșitul secolului.”

Limitări ale studiului

Cercetarea se concentrează pe temperaturile medii zilnice și nu include factori precum evenimentele meteorologice extreme, temperaturile nocturne ridicate sau umiditatea, care ar putea amplifica impactul prognozat. De asemenea, scenariile de adaptare sunt mai degrabă abstracte și nu specifică acțiuni concrete necesare.

Concluzii

Pentru a preveni impactul devastator al schimbărilor climatice asupra sănătății publice în Europa, este esențial să se implementeze urgent politici de reducere a emisiilor și măsuri de adaptare. În special, regiunile mediteraneene au nevoie de intervenții semnificative pentru a proteja populațiile vulnerabile de efectele temperaturilor extreme.

 

Deceselor cauzate de căldură în România

Bucureștiul este plasat pe locul 9 în topul orașelor cu cele mai mari decese cumulative proiectate, cu o estimare de 47.468 de decese cauzate de creșterea temperaturilor.

Factori specifici care ar putea influența proiecțiile în București:

• Densitatea urbană ridicată:

  • Bucureștiul este cel mai populat oraș din România, cu o densitate mare de clădiri și un fenomen pronunțat de insulă termică urbană, ceea ce înseamnă că temperaturile din oraș sunt mai ridicate decât în zonele rurale din apropiere.
  • Suprafața mare de asfalt și beton reține căldura, amplificând efectele temperaturilor ridicate.

• Vulnerabilitatea populației:

  • Bucureștiul are o proporție semnificativă de populație vârstnică, un grup deosebit de vulnerabil la stresul termic.
  • Accesul inegal la resurse de adaptare, cum ar fi aerul condiționat sau spațiile verzi, poate crește riscul de mortalitate în rândul populațiilor defavorizate.

• Infrastructura și planificarea urbană:

  • Spațiile verzi din București sunt insuficiente raportat la populație, ceea ce limitează capacitatea orașului de a atenua efectele temperaturilor ridicate.
  • Problemele legate de transportul public și poluarea aerului contribuie indirect la stresul termic, mai ales în timpul verilor foarte calde.

• Climatul regional:

  • Situat în sudul României, Bucureștiul se confruntă deja cu veri foarte calde, caracterizate de temperaturi de peste 35-40°C în perioadele de caniculă.
  • În contextul schimbărilor climatice, aceste fenomene extreme vor deveni mai frecvente și mai intense.

Proiecții și adaptare:

• Măsuri necesare:

  • Bucureștiul trebuie să implementeze politici ambițioase de adaptare, cum ar fi extinderea spațiilor verzi, crearea unor planuri de răspuns la caniculă (inclusiv centre de răcorire pentru populația vulnerabilă) și îmbunătățirea infrastructurii urbane pentru a reduce efectele insulelor termice.
  • Reducerea emisiilor locale de carbon prin promovarea transportului public ecologic și creșterea eficienței energetice în clădiri poate contribui la reducerea impactului schimbărilor climatice.

• Importanța atenuării:

  • Studiul subliniază că măsurile de adaptare nu vor fi suficiente pentru a contracara complet impactul temperaturilor ridicate. Reducerea emisiilor globale de carbon și limitarea încălzirii globale la sub 2°C rămân esențiale pentru prevenirea unui număr mare de decese.