Alopecie androgenica

Alopecia androgenica este o afectiune foarte comuna a barbatilor si femeilor. Incidenta este considerate a fi mai mare la barbati decat la femei. Este o afectiune care apare la 50% dintre barbati si similar de multe femei peste 40 de ani. Peste 13% dintre femeile premenopauzale raporteaza alopecie androgenica. Totusi, incidenta creste mai mult la femeile din menopauza.

Este o afectiune cosmetica. Afecteaza frecvent psihologic pacientul. Poate creste distructia actinica prin favorizarea unei doze crescute de ultraviolete care ajung la scalp. Barbatii cu alopecie androgenica pot prezenta un risc crescut de infarct miocardic. Se poate observa si o crestere a hipertrofiei benigne de prostata.

Alopecia androgenica este o conditie determinata genetic. Doar doua medicamente sunt aprobate astazi pentru tratamentul alopeciei androgenice: minoxidilul si finasterida. Prognosticul alopeciei androgenice este necunoscut. Unii pacienti progreseaza pana la punctul in care pierd tot parul de pe scalp. Altii isi recapata firele de par. Femeile cu aceasta afectiune prezinta mai degraba rarirea coroanei scalpului decat zone de chelie adevarata.

Patogenie si cauzele alopeciei

Alopecia androgenica determinata genetic este progresiva prin conversia gradate a firelor de par mature in fire imature - velus. Pacientii prezinta o reducere a raportului par matur: velus, acesta fiind normal de 2:1. Urmand miniaturizarii foliculilor de par ramin doar tracte fibroase in locul acestora. Pacientii cu aceasta afectiune prezinta de obicei un model tipic de cadere a parului.

Alopecia androgenica este o afectiune determinate genetic. Androgenul este necesar pentru progresia afectiunii si nu este descris la barbatii castrati inainte de pubertate. Progresia afectiunii este stopata daca barbatii postpubertali sunt castrati. Se presupune ca este o conditie dominant ereditara cu penetranta si expresie variabila.

Semne si simptome

Aproape toti pacientii au un debut inainte de 40 de ani, desi sunt si pacienti care prezinta semnele la 30 de ani. Debutul este gradat. Barbatii prezinta rarire in zonele temporale, forma scalpului redefinindu-se in zona anterioara. Boala evolueaza progresiv spre zona frontala si vertex. Femeile prezinta cadere difuza a parului pe coroana. Rarirea parului bitemporala apare la femei dar intr-un grad mai mic fata de barbati. In general femeile mentin o linie frontala a parului.

Examen fizic

La femeile si barbatii cu alopecie androgenica tranzitia de la firele de par mature, groase, pigmentate la cele subtiri, scurte, nedeterminate si in final la velus este gradata. Pe masura ce afectiune progreseaza faza anagena se scurteaza iar cea telogena ramine constanta. Ca rezultat, mai multe fire de par sunt in faza telogena, iar pacientul observa cresterea caderii parului. Rezultatul final poate fi o zona fara par. Aceste zone difera de la pacient la pacient si sunt mai marcate la vertex.

Femeile cu alopecie androgenica isi pierd in general parul difuz pe coroana. Aceasta se produce prin rarirea gradate a parului decit printr-o zona de chelie. Aceasta zona este marcata anterior. Linia frontala este prezervata.

Diagnosticul de alopecie androgenica

Studii de laborator

- in cazul femeilor, daca este evidenta virilizarea, se vor testa dihidrotestosteronul si testosteronul total
- daca este prezenta o afectiune tiroidiana se vor obtine nivelele de tirotropina
- daca este prezenta telogen effluvium se vor testa fierul seric si se va efectua o biopsie pentru a detecta o afectiune papuloscuamoasa.

Examen histologic

Firele de par sunt miniaturizate. Diametrul firelor de par variaza. Pot fi observate tracte fibroase remanente. Desi alopecia androgenica este considerata o forma de alopecie neinflamatorie, cu timpul se poate descrie un inflitrat inflamator perifolicular. Se observa cresterea raportului telogen: anagen.

Diagnosticul diferential

Se face cu urmatoarele afectiuni: alopecia areata, anagen effluvium, telogen effluvium, alopecia senescentei, alopecia asociata virilizarii, hipo si hipertiroidismul, hipertensiune si fumat.

Tratamentul alopeciei androgenice

Doar doua medicamente sunt aprobate pentru terapia alopeciei androgenice: minoxidil si finasterida.

Minoxidil

Desi metoda de actiune este necunoscuta, minoxidilul prelungeste faza anagena si creste aportul de singe la foliculi. Regenerarea este mai pronuntata la vertex decat in zonele frontale si nu este notata pentru cel putin patru luni. Tratamentul topic continuu este necesar pe o perioada de timp nedefinita, deoarece intreruperea produce o reversie rapida la alopecie.
Pacientii care raspund cel mai bine la tratament sunt cei care au un debut recent al alopeciei si zone mici de pierdere a parului. Agentul se comercializeaza in solutie de 2% si 5%. Solutia de 5% pare mai eficienta.

Finasterida

Se administreaza oral si este un inhibitor de tip 2 al 5 alfa reductazei. Nu este un antiandrogen. Agentul poate fi folosit doar la barbati deoarece determina organe genital ambigue la un fetus mascul in dezvoltare. Aceasta arata o diminuare a progresiei alopeciei androgenice la barbatii tratati. Trebuie continuat nedefinit, intreruperea determina progresia bolii. Acesta nu arata niciun beneficiu in tratarea femeilor cu alopecie androgenica.

Prognostic

Unii pacienti cu alopecie androgenica progreseaza pana la alopecia completa a scalpului, altii isi pot recistiga numerosi foliculi pilosi. Femeile cu aceasta afectiune prezinta in general rarirea coroanei scalpului si nu zone de chelie.