Anorgasmia feminina - absenta orgasmului la femei

Anorgasmia sau sindromul Coughlan, reprezinta un tip de disfunctie sexuala in care o persoana nu poate atinge orgasmul, chiar si cu o stimulare adecvata. Anorgasmia poate determina frustrare sexuala. Conditia este mai des intilnita la femei decit la barbati si este in mod special mai rara la barbatii tineri. Fata de barbati, unde anorgasmia este exclusiv secundara unei conditii medicale, la femei aceasta poate fi cauzata de diferiti factori fizici si psihologici.

Mai mult, la ambele sexe anorgasmia poate aparea ca efect secundar al consumului de antidepresive. Conditia este clasificata ca fiind primara sau secundara. Anorgasmia primara caracterizeaza o femeie activa sexual care nu a avut niciodata orgasm. Studiile arata ca 10-25% dintre toate femeile nu au experimentat orgasmul niciodata in viata, suferind de anorgasmie primara.

Anorgasmia secundara, care este prezenta la aproximativ o treime dintre femei, apare cind o pacienta anterior orgasmica si-a pierdut capacitatea de a atinge orgasmul normal. In sindromul durerii pelvine cronice, anorgasmia este un simptom comun. Totusi, la pacientele femei cu dureri pelvine cronice, anorgasmia poate fi primara sau secundara, dezvoltata in cadrul sindromului, fiind asociata si cu alte simptome de disfunctie sexuala cum este dispareunia, vulvodinia si pierderea dorintei sexuale sau a libidoului.

Tratamentul eficient al anorgasmiei depinde de cauza. In cazul femeilor care sufera de o trauma sexuala psihologica sau inhibitie, consilierea psihologica poate fi indicata. Pacientele care nu au o cauza psihologica evidenta necesita o examinare ginecologica pentru a exclude o cauza fizica. Testele de singe cuprind: HLG, profilul hormonal estradiol, testosteron, SHBG, FSH/LH, prolactina, tiroida, glicemie, lipidemie, pentru a cauta boli precum diabetul, lipsa ovulatiei, pierderea functiei tiroidiene sau dezechilibre ale hormonilor sexuali. Pacientii pot cere sfatul unui medic sexolog, care a evalua fluxul de singe genital si sensibilitatea genitala, alaturi de o examinare neurologica.

Absenta functiei sexuale la femei poate fi tratata prin aplicarea de plasturi hormonali sau administrarea de tablete pentru corectarea dezechilibrelor hormonale, dispozitive de vacuum clitorian si medicamente care sa amelioreze fluxul de singe, sensibilitatea sexuala si excitarea. In cazul distrugerii nervilor pudentali, exista cercetari asupra regenerarii nervilor umani folosind enzima sialidaza.

Multi medici trateaza astazi pacientii de ambele sexe cu anorgasmie indusa de inhibitorii de recaptare a serotoninei SSRI cu sildenafil, cunoscut drept Viagra. Desi acest abord este eficient la barbatii cu disfunctie sexuala, abia recent s-a dovedit si eficacitatea sildenafilului la femeile cu disfunctie sexuala.

Anatomie si fiziologie

Raspunsul sexual feminin este mediat mai ales prin reflexele spinale sub controlul inhibitor al creierului. Semnalele aferente prin stimularea clitorisului sunt transmise prin nervii pudentali. Semnalele din stimularea vaginala sunt transmise prin nervii pelvini alaturi de cei pudentali si hipogastrici. Sistemul nervos simpatic faciliteaza raspunsul sexual feminin.

Stimularea erotica care declanseaza orgasmul feminin poate origina dintr-o varietate de localizari genitale si nongenitale. Desi clitorisul si vaginul sunt locurile cele mai comune pentru stimulare, stimularea altor zone (periuretrala, a sinilor, mameloanelor) poate declansa un orgasm, asa cum poate imaginatia mentala, fantezia sau hipnoza.

Androgenii si estrogenii au fost implicati in reglarea libidoului si a responsivitatii sexuale. Rolul testosteronului in disfunctia sexuala la femei nu este bine stabilit, in timp ce estradiolul scazut a fost asociat cu interes si excitare sexuala diminuate.

Starea constienta pare sa nu fie absolut necesara pentru aparitia orgasmului, deoarece orgasmele la femeile mature au fost raportate si in somn.

Definitia traditionala conform careia raspunsul sexual al femeii si barbatului este caracterizat de o progresie gradata, secventiala a unor evenimente, incepind cu interesul sexual si culminind cu orgasmul, nu s-a dovedit a fi foarte utila in evaluarea si tratarea dificultatilor sexuale feminine. Mai mult, cercetarile recente accepta ca raspunsul femin sexual al corpului si mintii urmeaza mai mult de un set de cai de transmitere.

In termeni de motivare sexuala, cei mai multi cercetatori sunt de acord ca constientizarea dorintei sexuale la debutul unei experiente sexuale dorite nu este necesara pentru aparitia orgasmului, mai ales la femei. Stimularea sexuala sau nonsexuala erotica poate determina orgasme. Mai mult, in ciuda satisfactiei sexuale, orgasmele pot fi multiple sau chiar de loc.

Oamenii de stiinta sunt de acord ca definirea clasica a unei progresii gradate, simple prin stadiile dorintei, excitarii, orgasmului si a rezolutiei, simplifica si mistifica evaluarea raspunsului sexual.

Cauze si factori de risc

Cauzele fizice

O gama larga de conditii patologice, modificari fizice si medicamente pot interfera cu orgasmul:
  • bolile: orice conditie patologica poate afecta acest ciclu de raspuns sexual uman, incluzind diabetul si bolile neurologice, cum este scleroza multipla.
  • conditiile ginecologice: orgasmul poate fi afectat de operatiile ginecologice, cum este histerectomia sau interventiile chirurgicale pentru neoplazii; lipsa orgasmului este asociata si declansata de alte probleme sexuale, cum este actul sexual inconfortabil sau dureros
  • medicamentele: numeroase medicamente cu sau fara prescriptie pot interfera cu orgasmul, incluzind antihipertensivele, antihistaminicele si antidepresivele - mai ales SSRI
  • alcoolul si drogurile
  • procesul de imbatrinire: pe masura ce corpul inainteaza in virsta, modificarile normale ale anatomiei, hormonilor, sistemului neurologic si circulator pot afecta sexualitatea; o diminuare a estrogenilor in menopauza poate diminua senzatiile in clitoris, mameloane si piele.

Cauzele psihologice

Multipli factori psihologici joaca un rol in capacitatea de a avea orgasm, incluzind:
  • sanatatea mentala si tulburarile precum anxietatea sau depresia
  • anxietatea de performanta
  • stresul si presiunile financiare
  • credintele culturale si religioase
  • frica de sarcina sau bolile cu transmitere sexuala
  • rusinea
  • vina de a simti placere sexuala.

Problemele in relatia de cuplu

Multe cupluri care au probleme in afara dormitorului vor acuza si disfunctii sexuale:
  • absenta unei conexiuni psihologice cu partenerul
  • conflictele nerezolvate
  • lipsa comunicarii asupra nevoilor si dorintelor sexuale
  • infidelitatea sau pierderea increderii.

Semne si simptome

Orgasmul reprezinta o senzatie de placere fizica si eliberare tensionala, acompaniata de contractii involuntare, ritmice ale planseului pelvin. Unele femei chiar simt aceste contractii pelvine sau ale uterului, altele descriu un curent electric prin corp, in timp ce unele descriu gidilituri. Prin definitie, simptomele majore ale anorgasmiei sunt imposibilitatea experimentarii orgasmului sau orgasmul tardiv instalat.

Exista trei tipuri diferite de anorgasmie:

Anorgasmia primara

Pacienta nu a experimentat niciodata un orgasm.

Anorgasmia secundara

Pacienta a avut orgasme in antecedente, dar acum prezinta dificultati in a atinge climax.

Anorgasmia de situatie

Femeia poate avea orgasm doar in anumite ocazii, cum este in timpul sexului oral sau a masturbarii; aceasta este o conditie intilnita la multe femei care experimenteaza orgasmul doar prin stimularea clitorisului.

Anorgasmia generala

Femeia nu poate avea orgasm in nicio circumstanta sau cu niciun partener.

In cadrul anorgasmiei secundare, posibilii factori de risc cuprind tulburarile hormonale - hipotiroidismul, sindromul Cushing, boala Addison, hipopituitarismul, hiperprolactinemia, nivelul de estrogeni si androgeni scazut, cit si bolile cronice care afecteaza interesul general sexual si sanatatea.

Diagnostic

Tulburarea orgasmica feminina este definita drept o intirziere persistenta sau recurenta, sau o absenta a orgasmului dupa o faza de excitare sexuala normala.

Tipul sau intensitatea stimularii care declanseaza orgasmul feminin variaza de la persoana la persoana. De aceea, diagnosticul tulburarii orgasmice feminine se bazeaza pe trei criterii:
  • Criteriul A: medicul trebuie sa constate daca capacitatea orgasmica a femeii este sub cea rezonabila virstei acesteia, experientei sexuale si a stimularii sexuale adecvate/inadecvate pe care o primeste.
  • Criteriul B: tulburarea trebuie sa determine stres major sau dificultati interpersonale.
  • Criteriul C: disfunctia orgasmica nu se datoreaza exclusiv efectelor psihologice ale substantelor (medicamente, droguri) sau unei conditii medicale generale.

Anorgasmia feminina poate fi clasificata in:
  • primara sau cistigata
  • generalizata sau situationala
  • datorata factorilor psihologici sau combinati.

Prezenta unei faze normale de excitare este necesara orgasmului feminin. Astfel, daca absenta orgasmului urmeaza unei perioade de libodou scazut, unei aversii pentru contactul genital sexual sau unui raspuns lubrificare - edem scazut, diagnostice precum libido sexual hipoactiv, aversiune sexuala sau tulburarea excitarii sexuale feminine, pot fi mai indicate, chiar daca toate aceste conditii evolueaza spre anorgasmie.

Tratament

Psihoterapia anorgasmiei

In general, scopul initial al terapiei anorgasmiei este ca pacientul sa atinga orgasmul dorit in orice circumstanta. Datele asupra eficientei terapiilor psihoanalitice sau psihodinamice sunt neconcludente. Terapia cognitiv-comportamentala tinteste promovarea modificarilor in atitudine si ginduri relevante sexual. Aceasta strategie urmeaza credinta frecventa conform careia anxietatea de performanta interfereaza cu functionarea sexuala si orgasmul prin directionarea gresita a atentiei subiectului de la procesarea impulsului erotic spre probleme legate de performanta sexuala, rusine sau vina.

Educatia sexuala, antrenarea aptitudinilor comunicative sau exercitiile Kegel pot fi benefice alaturi de aceasta terapie. Totusi, nicio data directa empirica nu indica faptul ca oricare dintre aceste interventii unice reprezinta un tratament eficient pentru anorgasmia primara sau secundara.

Exercitiile comportamentale implicind masturbarea s-au dovedit eficiente pentru tratarea anorgasmiei intr-o varietate de modalitati incluzind biblioterapia, terapia de grup, individuala sau de cuplu. Masturbarea directa poate fi benefica pentru unele femei cu anorgasmie cistigata sau care nu doresc sa-si atinga organele genitale. Este aprobat pentru uzul medical si un dispozitiv de vacum al clitorisului, care creste volumul clitorisului si sansa de a avea un orgasm.

Farmacoterapia in anorgasmie

Nu exista niciun medicament aprobat pentru tratamentul anorgasmiei feminine. Exista putine date asupra interventiilor farmacologice asupra tulburarilor orgasmice la femei.

Tratamentul farmacologic pentru anorgasmia secundara trebuie sa considere etiologia de baza. Pentru anorgasmia indusa de antidepresive, reducerea dozei sau schimbarea cu alt medicament poate fi benefica. Identificarea si tratarea abuzului de medicamente duce la o functie sexuala ameliorata. Pentru femeile in post-menopauza cu dorinta sexuala scazuta, combinatiile de testosteron cu estrogen sau hormonul sexual steroid tibolone pot fi indicate.

Bupropionul

Testarea acestei substante a dezvoltat un tratament alternativ pentru tulburarea orgasmica feminine, mai ales datorita cazurilor raportate cu ameliorarea libidoului secundar depresiei sau a disfunctiei sexuale induse de antidepresive.

Inhibitorii fosfodiesterazei de tip 5

Acesti inhibitori faciliteaza erectia prin blocarea actiunii fosfodiesterazei 5 asupra GMP ciclic din muschiul neted care margineste vasele de singe ale corpului cavernos al penisului. Datele experimentale sugereaza ca aceasta cale poate fi importanta in producerea angorjarii clitorisului, a vasocongestiei pelvine si a lubrificarii vaginale, pentru a creste raspunsul sexual de excitare la femeie. Medicamente precum sildenafil, tadalafil si vardenafil sunt folosite cu rezultate bune in tratarea disfunctiei sexuale la barbati, totusi eficacitatea lor la femei este neclara.

Apomorfina

Este un agonist dopaminergic cu afinitate pe receptorii cerebrali D2 cunoscuti a fi implicati in functia sexuala. Efectele a 3 mg de apomorfina au imbunatatit orgasmul fata de placebo.

Prognostic

Se cunosc putine asupra evolutiei naturale si prognosticului femeilor cu tulburare orgasmica netratata. Unele cazuri de tipuri castigate si de situatie s-au remis spontan. Pacientele cu tipuri generalizate si primare de anorgasmie par a avea un prognostic bun cu tratament.

Data actualizare: 09-05-2014 | creare: 15-04-2013 | Vizite: 10643

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK