Infectiile nosocomiale (intraspitalicesti)

Infectiile nosocomiale reprezinta infectii contractate in perioada de timp in care pacientul este spitalizat. Totusi, este foarte posibil ca o infectie sa nu fie produsa de germenii proveniti din flora de spital, aceasta deoarece exista boli care necesita perioade mai lungi de incubatie. O stationare pe o durata mai mica de 48 ore in cadrul unui spital, care va fi insotita de aparitia unei infectii, va orienta diagnosticul catre o boala care se afla deja in perioada de incubatie. Infectiile care apar dupa doua zile de la internare, pot fi considerate ca infectii nosocomiale (contractate si manifestate in cadrul spitalului) . Exista situatii in care inocularea se realizeaza in cadrul spitalului, iar boala devine manifesta clinic abia dupa externare; aceste cazuri sunt considerate de asemenea infectii nosocomiale.

Un exemplu sugestiv il reprezinta infectiile plagilor chirurgicale care se manifesta de obicei, dupa externarea pacientilor; aceasta deoarece bolnavul nu poate ramane internat pana la vindecarea definitiva a leziunilor incizionale, plagile suturate urmand a fi urmarite si pansate in ambulator.

Infectiile nosocomiale sunt deosebit de costisitoare pentru sistemul medical, deoarece costurile de spitalizare cresc simtitor in urma aparitiei si tratarii acestora. De asemenea, infectiile nosocomiale contribuie la cresterea semnificativa a morbiditatii (imbolnavirilor) si mortalitatii intraspitalicesti.
Infectiile nosocomiale contribuie la dublarea riscului de deces, prin agravarea comorbiditatilor care in multe situatii au un prognostic nefavorabil. Infectiile nosocomiale afecteaza atat pacientii internati imunocompromisi cat si pe ce imunocompetenti; pacientii imunocompromisi sunt cei mai vulnerabili in fata acestor tipuri de infectii. Infectiile intraspitalicesti sunt monitorizate in permanenta, de catre autoritatile de sanatate publica din teritoriul respectiv; se constata modificarea distributiei frecventei lor, de la an la an; sunt monitorizate toate categoriile de spitale (clinici), indiferent de marimea si specificul acestora.

Desi incidenta infectiilor tractului urinar a scazut in ultimii ani, acestea ocupa in continuare primul loc in clasamentul infectiilor nosocomiale raportate. Pe locul doi, ca freventa, se situeaza infectiile plagilor chirurgicale si pneumoniile. Frecventa infectiilor asociate cu plasarea si mentinerea timp indelungat a unor catetere intravasculare, este in continua crestere, de la an la an.

Impactul infectiilor nosocomiale asupra sistemului sanitar, este considerabil, daca sunt analizate costurile necesare pentru prelungirea spitalizarii si a tratamentului antimicrobian. Astfel, infectiile intraspitalicesti au incetat sa mai fie doar o problema medicala, devenind in acelasi timp, o considerabila povara economica pentru societate. Pacientul spitalizat va fi monitorizat in permanenta. Aparitia unei simptomatologii febrile, atunci cand toate problemele pareau a fi rezolvate, va orienta diagnosticul catre o posibila infectie nosocomiala. Informatiile care fac referire la cele mai frecvente tipuri de infectii in cadrul unitatii respective, pot fi de un real folos medicului curant. De asemenea, datele clinice obtinute in momentul internarii si pe parcursul spitalizarii, faciliteaza diagnosticrea corecta si rapida a infectiilor nosocomiale.

Pacientul cu febra nou aparatuta va fi supus unei examen clinic amanuntit; anamneza (interviul cu bolnavul) minutioasa poate aduce informatii deosebit de importante pentru orientarea diagnosticului. Vor fi cautate si notate simptomele de: cefalee (dureri de cap), tuse, durere abdominala, diaree, dureri aparute in flanc, disurie (tulburare a mictiunii), polakiurie (mictiuni frecvente), precum si dureri aparute la nivelul membrelor inferioare. Alte informatii sugestive in legatura cu pacientul respectiv: utilizarea si tipul cateterelor intravenoase, utilizarea recenta a unor catetere urinare (sonde urinare), interventii chirurgiucale recente, tipul medicamentelor utilizate in trecut si in prezenta, inclusiv informatii despre folosirea unor antibiotice pentru profilaxia infectiilor de plaga chirurgicala.

Examenul fizic complet are rolul de a identifica focarele infectioase primare. Vor fi inspectate cu atentie urmatoarele elemente: tegumentele (leziuni de rash cutanat), pulmonii (modificari ascultatorii si palpatorii), abdomenul (mai ales hipocondrul drept), plagile chirurgicale, gambele, locurile de punctie venoasa (posibile semne de flebita = inflamatie a venelor punctionate) . Examenele de laborator recomandate pentru un pacient cu febra recent aparuta: hemoleucograma completa, radiografia toracica simpla, culturi din sange (hemocultura) si urina (urocultura) . De asemenea, va fi investigata functia hepatica (teste hepatice functionale), abdomenul va fi examinat ecografic si se vor realiza culturi din sputa si fecale (acolo unde este cazul) . Daca pacientul prezinta diaree, materiile fecale vor fi testate pentru indetificarea toxinei patogenului Clostridium difficile.

Data actualizare: 30-06-2013 | creare: 03-07-2009 | Vizite: 157717
Bibliografie
Harrison Ed.14 pag 932-939
Dictionar Medical - V.Rusu , Ed. Medicala 2001
E.Miftode - Boli Infectioase, Ed Junimea 2008

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK